Strategia maghiară pentru viitorul României
Este Ungaria sub Orban un model pentru România? Deși România a avut o creștere economică mai rapidă în ultimul deceniu și jumătate, se îndreaptă deja spre un model de îndatorare similar cu cel al Ungariei, acumulând tot mai multe datorii la dobânzi mari care afectează bugetul. În contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, s-a discutat despre posibila influență a modelului ungar, în care multe dintre pozițiile lui Viktor Orban ar putea deveni politică de stat în România. Totuși, Ungaria nu pare a fi un model viabil în ceea ce privește dezvoltarea economică, chiar dacă România se îndreaptă pe aceleași căi în privința datoriilor.
Datoriile în creștere
Ungaria are cel mai mare cost cu dobânzile raportat la dimensiunea economiei, de 5% din PIB, un nivel care s-a dublat în ultimii doi ani. România a crescut, de asemenea, costul cu dobânzile de la 1,2% la 2,3% din PIB între 2020 și 2024, depășind media Uniunii Europene de 1,9%. Comparativ, cheltuiala cu dobânzile în Ungaria se apropie de cheltuielile cu bunuri și servicii, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare.
Creșterea costului datoriilor în Ungaria a fost determinată de majorarea dobânzilor, în timp ce în România, aceasta a fost generată de o expansiune rapidă a datoriei publice, care a crescut de la 35% din PIB în 2019, la 47% în 2020 și se estimează că va ajunge la 55% în 2024. Ambele țări se confruntă cu provocări în a aduce deficitul bugetar în limitele criteriilor Maastricht, fiind necesar un excedent primar pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB.
Comparativ cu România
Deficitul bugetar al Ungariei, estimat la 3,7% din PIB în acest an, este semnificativ mai mic decât cel al României, care se așteaptă să fie de 7% în 2024. Datoria publică a României este prognozată să depășească 60% din PIB în 2027. Această creștere a datoriei va afecta capacitatea de a finanța investițiile și va face România tot mai dependentă de fondurile europene.
În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, România a reușit să depășească Ungaria, având o creștere de 26 puncte procentuale în raport cu media UE din 2010 până în 2023, comparativ cu doar 12 puncte procentuale pentru Ungaria. Consumul per capita în România a crescut semnificativ, ajungând la 86% din media UE în 2024, în timp ce Ungaria a stagnat la 73%.
Problemele economice ale Ungariei
Ungaria se confruntă cu o criză economică, inclusiv o inflație record de 25% și o depreciere semnificativă a forintului. În încercarea de a controla acest trend, Banca Ungariei a crescut dobânda cheie la 13%. În contrast, dobânda cheie a BNR nu a depășit 7%. Fondurile europene au fost suspendate, iar Ungaria a pierdut o tranșă de 1 miliard de euro din fondurile blocate după ce nu a îndeplinit cerințele Comisiei Europene.
Taxarea și libertatea presei
Ungaria se distinge prin cel mai ridicat nivel al cotei standard de TVA din UE, de 27%, comparativ cu 19% în România. De asemenea, impozitul pe venit este de 15% în Ungaria, față de 10% în România, iar impozitul pe profit este de 9% în Ungaria și de 16% în România.
În ceea ce privește libertatea presei, Ungaria a căzut semnificativ în clasamente, de la locul 23 în 2010 la locul 68 în 2022. România, în schimb, a trecut de pe locul 53 pe 55. La indicele democrației, Ungaria a scăzut de pe 43 în 2010 pe 54 în 2024, iar România a coborât de la 56 la 60, fiind retrogradată la un regim hibrid după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.
În concluzie, modelul ungar sub conducerea lui Viktor Orban pare să nu fie unul viabil pentru România, având în vedere problemele economice și de guvernare cu care se confruntă Ungaria, care ar putea influența negativ viitorul României.
