Strategia lui Putin în fața dezghețului Arctic
La o ceremonie fastuoasă în noiembrie 2025, președintele rus Vladimir Putin a prezidat punerea chilei pentru nava Stalingrad în Sankt Petersburg, marcând începutul construcției celui mai nou spărgător de gheață cu propulsie nucleară al Rusiei. La doar o săptămână după acest eveniment, președintele Donald Trump a anunțat un ordin pentru construire a 11 noi spărgătoare de gheață pentru Statele Unite, subliniind discrepanța dintre flotele de spărgătoare de gheață ale celor două țări. Trump a remarcat: „Noi avem unul, Rusia are 48. Este ridicol”, conform analizei realizate de The Christian Science Monitor privind interesul Kremlinului pentru Arctica și nevoia de parteneri pentru a profita de resursele nordice.
Rusia consideră nordul îndepărtat o zonă de dezvoltare economică, colonizare planificată și competiție geopolitică, având cel mai mare teritoriu dintre cele opt națiuni arctice, cu peste cinci milioane de kilometri pătrați în Arctica. De asemenea, Rusia este lider în infrastructură, populație, dezvoltare economică și prezență militară în regiune. Planurile pe termen lung includ transformarea Arcticii într-o frontieră pentru comerț, extracția resurselor și cooperarea internațională. Totodată, Rusia își consolidează forțele militare în zonă, pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice cauzate de încălzirea globală.
În acest context, noua Strategie de Securitate Națională a lui Trump, care pune accent pe hegemonia hemisferică, oferă o prioritate mai mare Arcticii prin Canada și Groenlanda. Rușii observă o creștere semnificativă a exercițiilor militare NATO și a zborurilor de recunoaștere în regiune, în timp ce Rusia redeschide baze sovietice și își consolidează capacitățile forțelor aeriene regionale.
Unii analiști sugerează că o pace mediată de SUA în Ucraina ar putea facilita cooperarea economică cu Rusia, în special în domeniul explorării petrolului și gazelor în Arctica. Discuțiile dintre trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și negociatorul Kremlinului, Kirill Dmitriev, ar putea deschide calea către activități economice comune.
Concentrarea spre Nord
Principalul motor al eforturilor rusești este Ruta Maritimă Nordică (NSR), un pasaj de 5.600 de kilometri între Extremul Orient și Europa, care poate reduce cu până la 15 zile timpul de navigare față de ruta tradițională prin Canalul Suez. Datorită încălzirii globale, acest pasaj este deja aproape lipsit de gheață în timpul verii, iar perioada sezonieră se va extinde în următoarele decenii. Rusia plănuiește construirea a încă 14 spărgătoare de gheață, inclusiv Stalingrad, până în 2030, pentru a completa flota existentă de aproximativ 50 de nave.
În prezent, pe Ruta Mării Nordului au trecut puțin sub 40 de milioane de tone de marfă, o cantitate mică comparativ cu traficul prin Canalul Suez. Experții estimează o creștere semnificativă a acestor cantități în viitor, iar proiectele în curs de desfășurare includ modernizarea instalațiilor portuare și dezvoltarea unei flote de nave de căutare și salvare.
Rusia a adoptat zeci de legi menite să stimuleze creșterea economică în Arctica, oferind stimulente precum terenuri gratuite și ipoteci subvenționate pentru cei care se mută în regiune. Zona arctică rusă contribuie cu 6,2% la PIB-ul Rusiei și reprezintă 10% din exporturile acesteia.
Parteneriate
În cadrul unei vizite recente în India, Putin a oferit prim-ministrului indian Narendra Modi acces privilegiat în Arctica rusă, inclusiv construirea în comun a navelor de clasă arctică. Parteneriatul cu China este deja avansat, cu China furnizând capital și tehnologie pentru modernizarea infrastructurii ruse și dezvoltarea NSR ca un coridor viabil de transport. Comerțul bilateral Rusia-China se desfășoară tot mai mult pe mările arctice, iar Rusia caută parteneri străini în Arctica.
Cu toate acestea, tensiunile geopolitice actuale, inclusiv războiul din Ucraina, reprezintă un obstacol major pentru planurile Rusiei. Sancțiunile impuse împotriva companiilor rusești îngreunează accesul la tehnologii moderne și atragerea de capital străin. Majoritatea experților sunt de acord că Arctica are potențialul de a deveni un motor important al dezvoltării globale, dar intensificarea tensiunilor geopolitice ar putea transforma această zonă într-un nou teatru de confruntare militară, în funcție de evoluția situației din Ucraina.
