Strategia atacului Israelului asupra Iranului
Atacul Israelului asupra Iranului a fost nu doar mai amplu și mai intens decât operațiunile militare desfășurate anul trecut, ci a adoptat și o parte din strategia folosită în ofensiva israeliană împotriva Hezbollah din Liban, desfășurată în noiembrie 2024. Această strategie nu vizează doar distrugerea bazelor de rachete ale Iranului, ci și eliminarea membrilor-cheie ai conducerii iraniene.
Țintele Israelului
Imagini din Teheran arată clădiri lovite țintit, asemănătoare cu cele filmate în sudul Beirutului în timpul atacurilor israeliene, care au culminat cu uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah. Deși niciun personaj de rang înalt nu a fost ucis în Iran, liderul suprem Ali Khamenei nu a fost vizat, dar uciderea șefului Statului Major al armatei iraniene, Hossein Salami, și a mai multor oameni de știință nucleari importanți, chiar în primele ore ale operațiunii, reprezintă o lovitură fără precedent aplicată elitei iraniene.
Impactul asupra capacității de reacție a Iranului
Aceste lovituri ar putea îngreuna capacitatea Teheranului de a reacționa la atacuri, ceea ce ar putea fi calculul pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a făcut în momentul escaladării conflictului.
Motivația atacului
Decizia de a lansa acest atac ar putea fi legată de afirmațiile oficiale ale lui Netanyahu, care a declarat că era o chestiune de supraviețuire a Israelului. Netanyahu avertizează de ani întregi că Israelul se confruntă cu o amenințare existențială dacă Iranul obține bomba nucleară. Un oficial militar israelian de rang înalt a afirmat că Iranul are suficient material pentru a construi cincisprezece bombe nucleare în doar câteva zile.
Contextul negocierilor internaționale
Un alt factor care ar fi putut influența momentul ales pentru atac ar putea fi apropierea celei de-a șasea runde de discuții între SUA și Iran privind un nou acord legat de programul nuclear al Teheranului. Deși semnalele privind progresul acestor negocieri sunt contradictorii, pentru Netanyahu acest moment ar fi putut părea crucial pentru a se asigura că un acord pe care îl consideră inacceptabil este blocat.
Perspectiva militară
Din punct de vedere militar, Netanyahu și consilierii săi ar putea considera că nu doar Iranul, ci și aliații săi din regiune – în special Hezbollah – sunt suficient de slăbiți, încât amenințarea pe care o reprezentau nu mai este la fel de puternică. Următoarele ore și zile vor arăta dacă acest calcul a fost corect sau dacă a fost o eroare periculoasă.
