Strategia comună a SUA și Israelului în Iran: Riscurile unei abordări de decapitare
Decizia Israelului de a-și autoriza armata să ucidă înalți oficiali iranieni a generat întrebări cu privire la eficiența acestei strategii de „decapitare”. Oficialii israelieni au informat în discuții private omologii americani că, în cazul unei revolte, opoziția iraniană ar fi „măcelărită”. Aceasta pare să contrazică strategia premierului Benjamin Netanyahu de a urmări schimbarea regimului prin eliminarea unor figuri de rang înalt din aparatul politic și de securitate al Iranului, conform unor surse.
Experții și analiștii specializați în Iran, precum și foști oficiali israelieni, s-au arătat sceptici cu privire la capacitatea regimului clerical iranian de a fi răsturnat prin atacuri. Până în prezent, atacurile țintite au dus la uciderea unor lideri importanți, inclusiv Ali Khamenei, Ali Larijani și Esmail Khatib. Problema centrală este structura și reziliența regimului iranian, precum și reacția populației la aceste atacuri.
Sanam Vakil, expert în Iran la Chatham House, a declarat că regimul nu este personalizat și că există straturi instituționale sub fiecare individ. Răspunsul la atacurile de decapitare ar putea duce la promovarea din interiorul sistemului, riscând să aducă în prim-plan persoane necunoscute și netestate. Vakil consideră că strategia de decapitare a Israelului nu a avut succes și că, în loc să slăbească regimul, aceasta riscă să-l reînvie, generând și mai multă rezistență.
Istoria asasinatelor comise de Israel nu este plină de succese. De-a lungul timpului, Israelul a ucis lideri din Hamas și Hezbollah, dar aceste grupări au demonstrat o capacitate de recuperare. Jon B. Alterman, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, a subliniat că eliminarea liderilor nu duce la îmbunătățiri semnificative în atingerea obiectivelor politice ambițioase ale SUA. El a avertizat că strategia de decapitare este „fără precedent” în contextul unui stat.
Alterman a menționat că, prin eliminarea persoanelor cu credibilitate, nu rămân influențe care să oprească extremiștii. Rezistența regimului este adesea subestimată, iar în loc de o divizare internă, este mai probabil să apară un Iran instabil pe plan intern, predispus la acte de violență în afara granițelor.
Afshon Ostovar, expert în Orientul Mijlociu, a prevăzut că o lovitură de stat ar veni din rândurile Gărzii Revoluționare Islamice, având ca scop menținerea instituțiilor existente. Steven Simon, expert în securitate la Dartmouth College, a argumentat că cel mai plauzibil scenariu este persistența Iranului ca un stat rănit și imposibil de controlat.
Vakil a adăugat că acțiunile Israelului și SUA nu oferă libertate de acțiune sau justiție pentru iranieni, ridicând întrebări serioase despre efectele pe termen lung ale acestei strategii.
