Standard & Poor’s confirmă evaluarea României, dar păstrează o viziune pesimistă, având în vedere retragerea prim-ministrului Bolojan
Recenta alegere a președintelui Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan au pus capăt unei perioade îndelungate de incertitudine politică. Noul guvern a anunțat măsuri ample de consolidare fiscală bazate pe impozite și cheltuieli, care, potrivit estimărilor agenției Standard & Poor’s, ar trebui să contribuie la reducerea deficitului la aproximativ 7,7 % din PIB în 2025 și la 6,4 % din PIB în 2026, de la 9,3 % în 2024. Agenția menține ratingul României, dar și perspectiva negativă a acesteia.
Măsurile fiscale ale guvernului sunt luate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de încetinirea economiei, inflația ridicată și un deficit ridicat al contului curent. S&P observă provocări politice legate de punerea în aplicare a planului de consolidare fiscală. Agenția a confirmat ratingurile de credit suveran „BBB-/A-3” acordate României, subliniind că perspectiva rămâne negativă, dar evită retrogradarea la „junk”. Această perspectivă reflectă opinia agenției că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate.
Scenariul pesimist
Ratingurile ar putea fi reduse în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea acestora. De asemenea, s-ar putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste ipotezele actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de cont curent mare se deteriorează.
Scenariul optimist
Agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice.
Analiza agenției
Guvernul se bucură de o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să adopte măsuri de consolidare fiscală. Impactul fiscal global al măsurilor este de 1,1 % din PIB în 2025 și de 3,5 % din PIB în 2026, repartizat relativ uniform între măsurile legate de venituri și cheltuieli. Aceste măsuri vor contribui la reducerea deficitului sub 7,7% din PIB în 2025 și la 6,4% în 2026. Guvernul intenționează să adopte măsuri suplimentare sub forma a două pachete de reforme în următoarele luni, care ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară.
Corectarea fiscală și eforturile de reformă vor contribui la accelerarea fluxului de fonduri UE către România, țara având dreptul la aproape 18 miliarde EUR din Facilitatea de redresare și reziliență (RRF) până în 2026, precum și la peste 26 miliarde EUR în cadrul Cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Previziuni de bază
Previziunile de bază includ menținerea de către guvern a deficitului dublu ridicat al țării. Totuși, există riscuri ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a guvernului, iar strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă.
Creșterea economică a încetinit considerabil, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce a determinat reducerea prognozelor privind creșterea PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026. Inflația rămâne printre cele mai ridicate din regiune, iar Banca Națională a României (BNR) probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni.
Măsurile fiscale adoptate de premierul Bolojan
Noul guvern a adoptat rapid un set de măsuri de consolidare, cea mai importantă încercare de corecție fiscală a României de la criza financiară din 2008. Măsurile fiscale propuse vor reduce deficitele, dar vor contribui probabil și la încetinirea economiei. Agenda de corecție fiscală va contribui la deblocarea fondurilor UE.
„Anul electoral super” 2024 din România a cuprins alegeri locale, europene, prezidențiale și parlamentare, culminând cu victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale repetate. Guvernul anterior, condus de Marcel Ciolacu, a demisionat după ce candidatul său nu a reușit să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Riscuri politice persistente
Prim-ministrul Bolojan pare să aibă un mandat puternic, dar există riscuri politice persistente legate de punerea în aplicare a reformelor. Actualul guvern este format din patru partide, iar coeziunea coaliției guvernamentale ar putea fi pusă la încercare în următorii doi ani. Mandatul prim-ministrului Bolojan va expira la sfârșitul anului 2026, ceea ce afectează perspectivele agendei de reformă și ale politicii fiscale după 2026.
Corectarea fiscală va suprima perspectivele de creștere, iar prognoza de creștere reală a fost redusă la 0,3 % pentru acest an și la 1,3 % pentru 2026.
Importanța fondurilor europene
Deblocarea fondurilor UE pentru investiții publice va stimula creșterea economică pe termen mediu. România se află sub procedura de deficit excesiv din 2020, iar multe obiective importante din Planul de redresare și reziliență nu au fost atinse, ceea ce a dus la întârzieri în disponibilitatea fondurilor UE. Fonduri UE în valoare de aproximativ 44 de miliarde EUR sunt disponibile pentru România în cadrul actualului cadru financiar multianual 2021-2027 și RRF.
Provocări pe termen lung
Economia României continuă să se confrunte cu provocări pe termen lung, inclusiv tendințele demografice nefavorabile. Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea încetini creșterea economică, în absența unor reforme adecvate. De asemenea, dezechilibrele economice vor rămâne ridicate, iar datoria publică netă va crește la peste 60 % din PIB până în 2028.
Inflația va continua să crească, ajungând la aproximativ 9 % în lunile următoare. În pofida ajustării fiscale, deficitele contului curent vor rămâne ridicate, parțial acoperite din fonduri UE. Nevoile brute de finanțare externă vor rămâne ridicate, dar se așteaptă ca mixul de finanțare externă să beneficieze de creșterea fluxurilor de fonduri din UE.
