Societatea civilă solicită înființarea de ambasade în țările de origine ale muncitorilor asiatici care vin în România
Deschiderea de noi ambasade în Nepal, Bangladesh și Sri Lanka, sprijinirea firmelor de recrutare a forței de muncă și întărirea cadrului de politici pentru protejarea drepturilor muncitorilor imigranți sunt câteva dintre propunerile avansate de un grup de peste 20 de asociații ale societății civile, care au adresat o scrisoare președintelui Nicușor Dan și ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
Scrisoarea subliniază problematicile reprezentării diplomatice a României în țările sursă pentru muncitorii imigranți, într-un context în care România se confruntă cu un deficit de forță de muncă, în special în sectoare precum producția, construcțiile, comerțul, HoReCa și serviciile administrative. Contingentul anual de avize pentru lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a crescut de cinci ori din 2021 până în prezent, ajungând la 100.000 în ultimii doi ani, în funcție de cererile angajatorilor români.
În prezent, România nu a dezvoltat relații diplomatice și consulare adecvate cu principalele țări sursă de forță de muncă, inclusiv prin prezența unor atașați pentru muncă.
Contextul actual al reprezentării diplomatice
Conform scrisorii, România este insuficient reprezentată în țările din care provin majoritatea muncitorilor imigranți, cum ar fi Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Turcia. Detalii despre fiecare țară sunt următoarele:
- Nepal: Reprezentarea diplomatică este asigurată de Ambasada României în India, iar pentru asistență consulară limitată există un Consulat Onorific la Kathmandu. În 2023, a fost semnat un acord bilateral România-Nepal privind muncă, dar deschiderea unei reprezentanțe diplomatice nu s-a realizat.
- Sri Lanka: România are ambasadă, dar nu a fost numit un ambasador, iar echipa este limitată. Ambasada nu oferă sprijin pentru forța de muncă.
- India: România are ambasadă și cinci consulate onorifice, dar nu oferă sprijin în domeniul forței de muncă.
- Bangladesh: Reprezentarea este asigurată de Ambasada României în India, iar asistența consulară este limitată. Nu există acorduri bilaterale relevante pentru muncă.
- Turcia: România are ambasadă extinsă și a încheiat numeroase acorduri de cooperare, dar nu toate se referă la forța de muncă.
De asemenea, România are o prezență limitată în alte țări sursă de forță de muncă, precum Etiopia, Filipine, Egipt, Maroc și Tunisia.
Propunerile societății civile
Semnatarii scrisorii atrag atenția asupra absenței reprezentării diplomatice, care are consecințe negative asupra securității, drepturilor fundamentale ale imigranților și costurilor pentru mediul de afaceri din România. Se estimează că aceste probleme se vor agrava în anii următori, din cauza creșterii deficitului de forță de muncă.
Printre propunerile concrete se numără:
- Deschiderea de noi ambasade în Nepal, Bangladesh și Sri Lanka, cu atribuții în domeniul forței de muncă;
- Inițierea consultărilor cu alte state membre UE pentru reprezentare comună;
- Desemnarea unor atașați pe probleme de forță de muncă în ambasade;
- Încheierea de acorduri bilaterale cu țările sursă de forță de muncă;
- Implicarea activă a instituțiilor din domeniul muncii în sprijinul firmelor de recrutare;
- Dialog structurat cu sindicatele și organizațiile de drepturile omului pentru protejarea muncitorilor imigranți.
Asociațiile care au semnat scrisoarea includ: Asociația ActiveWatch, Asociația Respiro Human Rights Research Centre, Centrul de Resurse Juridice, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, Centrul pentru Resurse Civice, CeRe, Confederația Caritas România și Consiliul Național Român pentru Refugiați.
