Sistemul Dintre Foc și Nutriție: Cum Arderile Interne Îți Modelează Metabolismul
Arderile interne și metabolismul sunt două concepte esențiale pentru înțelegerea funcționării organismului uman. Metabolismul este definit ca totalitatea reacțiilor chimice care au loc în celule, reacții ce pot necesita energie sau elibera energie. Această energie este măsurată în kilocalorii (kcal), iar echilibrul dintre reacțiile care consumă energie (anabolism) și cele care o eliberează (catabolism) este crucial pentru menținerea sănătății.
Celulele obțin energie prin ruperea legăturilor chimice din moleculele alimentare, cum ar fi glucoza, acizii grași, glicerolul și aminoacizii. De asemenea, organismul poate degrada structuri nefuncționale, cum ar fi celulele bătrâne sau vătămate, pentru a extrage energia necesară. Aceste procese sunt parte din catabolism.
Anabolismul, pe de altă parte, implică reacții care consumă energie pentru a produce molecule și structuri noi. Aceste procese sunt esențiale pentru creștere, dezvoltare, regenerare și apărare. Echilibrul dintre anabolism și catabolism este reglat de hormoni specifici.
Hormoni anabolizanţi şi catabolizanţi
Insulina este principalul hormon anabolizant, eliberată de pancreas după mesele care conțin proteine și glucide simple. Creșterea nivelului de glucoză din sânge stimulează secreția de insulină, care ajută celulele să preia glucoza, acizii grași și aminoacizii din sânge. Aceste molecule sunt apoi transformate în glicogen, trigliceride și proteine, stimulând astfel formarea depozitelor în organism.
Efectul opus este generat de glucagon, epinefrină (adrenalină) și cortizol, hormoni catabolizanți care contribuie la descompunerea trigliceridelor, glicogenului și proteinelor pentru a obține energie. De exemplu, atunci când nivelul de glucoză scade, pancreasul produce glucagon, care determină ficatul și mușchii să degradeze glicogenul. Adrenalina este eliberată în timpul activității fizice și contribuie la degradarea glicogenului și lipoliză. Cortizolul, eliberat ca răspuns la stres, are efecte negative atunci când este prezent în exces, crescând riscurile de formare a depozitelor de grăsime abdominală și dezvoltarea unor afecțiuni precum diabetul zaharat de tip II și boli cardiovasculare.
Ce se întâmplă în organism după ce mâncăm
După consumul de alimente, mâncarea este digerată, iar nutrienții traversează peretele intestinal. Dacă aportul de carbohidrați este scăzut, celulele vor utiliza acizii grași sau aminoacizii pentru energie. În caz contrar, glucoza devine combustibilul preferat datorită eliberării rapide a energiei. Nevoile energetice reduse ale corpului determină stocarea glucozei neutilizate sub formă de glicogen și trigliceride.
Aminoacizii sunt folosiți parțial pentru sinteza proteinelor, restul suferind dezaminare în ficat, unde gruparea amino este eliminată, iar scheletul de carbon este transformat în acizi grași. După aproximativ trei ore postprandial, metabolismul devine predominant catabolic, asigurând necesarul de energie din depozitele anterioare.
Dacă alimentația este întârziată, organismul se adaptează prin reducerea activității metabolice, intrând într-o stare de economisire. Acest fenomen este esențial pentru menținerea glicemiei, deoarece anumite celule, cum ar fi neuronii și hematiile, depind exclusiv de glucoză. În această situație, ficatul va utiliza glicerolul din grăsimi pentru a produce glucoză și va iniția gluconeogeneza, proces prin care aminoacizii sunt transformați în glucoză.
