Simion a ajuns lider în Ciad, dar a confundat simbolurile naționale!
George Simion a declarat că a câștigat alegerile prezidențiale din Ciad, în ciuda rezultatelor de la numărătoarea realizată duminică. Cu toate acestea, anunțul său pe rețeaua X (fosta Twitter) conține o gafă semnificativă.
„I am the New President of [steag tricolor]”, a scris Simion pe X. În locul numelui României, a folosit un emoji cu un steag tricolor similar cu cel al României, dar care, așa cum se poate observa prin plasarea cursorului mouse-ului deasupra steagului, este de fapt destinat Ciadului.
Steagurile României și Ciadului sunt aproape identice, ambele folosind un tricolor vertical format din culorile albastru, galben și roșu, în această ordine, fără simboluri suplimentare. Deși dispunerea culorilor este aceeași, diferența subtilă constă în nuanța de albastru: România utilizează un albastru mai deschis, în timp ce Ciadul folosește o nuanță mai închisă, asemănătoare cu cea a steagului Franței. Aceste diferențe de tonuri sunt greu de perceput și adesea ignorate în reprezentările grafice oficiale, motiv pentru care steagurile sunt considerate, în esență, identice.
România a adoptat tricolorul în forma sa actuală în anul 1866, inspirându-se din idealurile revoluționare de la 1848 și din tradițiile Țărilor Române. Acest steag a fost folosit cu mici variații, inclusiv în perioada comunistă, când avea o stemă în centru, dar aceasta a fost eliminată în timpul Revoluției din 1989, revenindu-se la tricolorul simplu. În schimb, Ciadul a adoptat steagul său în 1959, după obținerea independenței față de Franța, alegerea culorilor simbolizând atât moștenirea africană, cât și legăturile istorice cu Franța.
Autoritățile din Ciad au exprimat nemulțumiri în anii 2000 cu privire la asemănarea steagurilor, sugerând că România ar trebui să facă modificări pentru a evita confuzia. Totuși, România a respins solicitarea, argumentând că drapelul său are o prioritate istorică și că nu va renunța la unul dintre cele mai vechi simboluri ale statului. În absența unei reglementări internaționale care să interzică folosirea acelorași culori și dispuneri, problema rămâne nerezolvată, fiind mai degrabă un subiect de interes diplomatic și simbolic decât o dispută activă.
