Serbia riscă pierderi semnificative din fondurile UE
Comisia Europeană ia în considerare suspendarea sau reducerea semnificativă a fondurilor destinate Serbiei, ceea ce ar putea afecta până la 1,5 miliarde de euro. Aceasta decizie vine pe fondul preocupărilor legate de evoluțiile democratice din țara balcanică și de menținerea relațiilor strânse cu Federația Rusă.
Deși Serbia nu este membră a Uniunii Europene, a început negocierile de aderare în 2014 și este eligibilă pentru fonduri și subvenții menite să sprijine reformele legislative. O decizie de suspendare a plăților ar complica procesul de extindere a UE, având în vedere că alte țări, precum Ucraina și Muntenegru, se grăbesc să adere, în timp ce națiuni influente, cum ar fi Franța, îndeamnă la prudență.
Îngrijorări legate de situația din Serbia
Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a declarat: „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia”. Aceasta a menționat legile care subminează independența sistemului judiciar, represiunea protestatarilor și amestecul în activitatea mass-media independente ca fiind motive de îngrijorare.
Relațiile Belgradului cu Moscova au devenit un element central în evaluarea relației dintre Uniunea Europeană și Serbia, în contextul războiului din Ucraina. Serbia nu s-a aliniat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei și continuă să mențină relații politice și economice semnificative cu Moscova, inclusiv în sectorul energetic.
Presiuni pentru reținerea fondurilor
Comisia Europeană evaluează dacă Serbia îndeplinește în continuare condițiile pentru „plățile efectuate în cadrul instrumentelor financiare ale UE”. În ultimele săptămâni, presiunea pentru reținerea fondurilor a crescut, conform unor oficiali europeni. UE a criticat reformele judiciare promovate de președintele sârb Aleksandar Vučić, care s-a confruntat cu proteste pe scară largă.
Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE, a declarat că este „încrezător că se va ajunge în acel punct” al suspendării finanțării și că „nu renunțăm la aderarea deplină la UE”. El a menționat că Belgradul continuă să poarte discuții intense cu Comisia.
Critici și reacții internaționale
Un pachet de legi pentru restructurarea instanțelor și schimbarea modului de numire a judecătorilor și procurorilor a fost considerat un „pas înapoi grav” pentru Serbia, avertizează Kos. Comisia de la Veneția, un organism consultativ juridic al Consiliului Europei, urmează să emită un aviz cu privire la modificările legislative controversate ale Serbiei, ceea ce ar putea influența decizia Comisiei de a îngheța finanțarea.
UE este cel mai mare furnizor de sprijin financiar pentru Serbia, alocând peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru perioada 2021-2024 și punând la dispoziție încă 1,5 miliarde de euro, condiționat de realizarea unor reforme. De la anul 2000, Serbia a primit peste 7 miliarde de euro sub formă de fonduri și investiții din partea UE.
Cu toate acestea, Serbia se află pe o frânghie subțire în relațiile sale cu UE, încercând să se apropie de Moscova în același timp în care primește bani de la Bruxelles. Sofija Todorović, directoarea ONG-ului balcanic pentru drepturile omului YIHR, a subliniat că libertatea presei și statul de drept din Serbia sunt amenințate din cauza presiunii guvernului asupra jurnaliștilor.
Răbdarea UE față de Belgrad s-a epuizat, iar un raport critic publicat în noiembrie anul trecut a avertizat asupra regresului democratic și a „unui discurs anti-UE” în politica sârbească. Tensiunile s-au amplificat în decembrie, când președintele Vučić a ignorat summitul UE-Balcanii de Vest, continuând să mențină legături strânse cu Moscova.
Într-un articol comun cu omologul său albanez, Vučić a exprimat preferința pentru o aliniere economică mai strânsă cu UE, în detrimentul unei aderări politice complete. Kos a respins aceste sugestii, subliniind că sunt necesare reforme semnificative pentru a avansa în relația cu UE.
Serbia a fost recent criticată pentru neregulile din timpul alegerilor locale și pentru violențele asociate acestora. Un oficial al UE a declarat că aceste evenimente, împreună cu cooperarea continuă a Serbiei cu Moscova, au fost decisive în schimbarea poziției Bruxelles-ului față de Belgrad.
„În calitate de țară candidată, ne așteptăm ca Serbia să ne susțină în politica externă și să se alinieze mai strâns la pozițiile noastre”, a afirmat Kos, fără a menționa explicit Rusia.
