Semnal de alarmă de la BNR: Menținerea ratingului de țară nu exclude riscurile bugetare
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor constituie un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe, conform Băncii Naționale a României (BNR). România a primit confirmarea agențiilor de rating că măsurile fiscale recent adoptate au evitat retrogradarea ratingului de țară în categoria „junk”. Această situație ar fi generat un impact sever asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării, având în vedere necesitatea unui mediu economic stabil și a unei creșteri sustenabile.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, subliniază că urmează o etapă crucială în care eforturile de ajustare bugetară trebuie consolidate prin implementare și extinse prin reforme. Necesitatea corecției bugetare apare în contextul obiectivelor prioritare, precum ieșirea din procedura de deficit excesiv, sustenabilitatea datoriei publice și corectarea dezechilibrelor externe.
Deficit bugetar alarmant
România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustarea deficitului a început cu bugetul curent, prin înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor. Totuși, construcția bugetară pentru 2025 a fost fragilă, deficitul estimat sărind de la 7% din PIB la aproximativ 9% în primele luni de execuție bugetară.
Marinescu menționează că aceste evoluții impun intensificarea eforturilor de corecție bugetară, reflectate în conținutul și amploarea „Pachetului 1”. Este esențială filtrarea și prioritizarea măsurilor printr-o strategie bugetară multianuală care să oferă soluții eficiente și predictibilitate.
Diferențe față de Grecia
România se află într-o situație economică fundamental diferită de cea a Greciei din 2009. Deși derapajul bugetar din România a fost sincronizat cu un sold negativ al contului curent, valorile sunt mai puțin tensionate decât cele specifice Greciei la acel moment. Datoria guvernamentală a României era de 55% din PIB, comparativ cu aproape 130% în cazul Greciei, iar datoria externă se situa la 58% din PIB.
Marinescu subliniază că sistemul bancar românesc rămâne rezilient, însă trebuie să fie atenți la creșterea bilanțului generat de nevoile de finanțare ale statului. Interconexiunea dintre sectorul bancar și cel guvernamental s-a intensificat, iar băncile dețin circa 25% din credite și titluri de stat, cea mai mare proporție din UE.
Necesitatea reformelor structurale
În privința ajustării bugetare, Marinescu avertizează că trebuie evitată o consolidare exclusiv prin reducerea cheltuielilor, așa cum s-a întâmplat în Argentina. România are nevoie de reforme structurale, având în vedere că veniturile fiscale sunt printre cele mai scăzute din UE, iar reducerea cheltuielilor ar afecta funcționalitatea statului.
Un alt aspect important este că din cele 1,3 milioane de posturi bugetare, 64% sunt în administrația centrală. Reducerile în domeniile apărării și educației, care se confruntă cu deficite de resurse umane, ar contrazice obiectivele de securitate și dezvoltare.
Ajustare echilibrată și predictibilă
Marinescu subliniază că ajustarea deficitului nu se poate face doar prin tăieri de cheltuieli; este necesară și o creștere a veniturilor. Politicile de consolidare fiscală trebuie să fie contrabalansate prin măsuri de susținere a creșterii economice, protejând investițiile cheie, în special cele în infrastructură.
Pe termen scurt, în ciuda consolidării bugetare, datoria publică ar putea continua să crească, iar România se confruntă cu riscuri de stagflație. Prognozele economice indică o stagnare, iar investițiile trebuie să fie corelate cu implementarea fondurilor europene și atragerea de investiții directe.
Concluzionând, Marinescu afirmă că stabilitatea politică și pacea socială sunt esențiale pentru a face față provocărilor actuale, iar continuarea reformelor este crucială pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă.
