Scădere surprinzătoare în vânzările de apartamente
Numărul tranzacțiilor cu apartamente din România a scăzut cu aproape 9% în primele patru luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În București, declinul a fost chiar mai accentuat, ajungând la 12%. Această scădere este influențată de accesul tot mai dificil la credite, instabilitatea economică și creșterea costurilor din construcții, conturând un început de an tensionat pentru piața rezidențială.
Scăderea activității de pe piața imobiliară este determinată de mai mulți factori care afectează atât încrederea, cât și puterea de cumpărare a românilor. Încetinirea pieței muncii, temperarea creșterii veniturilor, incertitudinile generate de contextul electoral și creșterea constantă a prețurilor la locuințe creează un climat dificil pentru tranzacții. În plus, accesul la finanțare bancară este tot mai limitat, pe fondul inflației ridicate și al instabilității economice.
În cazul apartamentelor noi, presiunile sunt și mai mari. Eliminarea unor facilități fiscale, începând cu ianuarie 2025, a dus la creșterea costurilor cu forța de muncă, afectând direct marjele dezvoltatorilor și alimentând scumpirea locuințelor. De asemenea, deficitul de personal din construcții devine tot mai evident, în special în condițiile în care proiectele de infrastructură avansează într-un ritm accelerat.
După un 2024 în care livrările de locuințe în București au scăzut cu aproape 20%, nici anul 2025 nu aduce semne convingătoare de revenire. Chiar dacă volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 9% în primul trimestru, este puțin probabil ca ritmul livrărilor să revină curând la nivelurile din anii anteriori.
Interesul pentru achiziția unei locuințe rămâne ridicat, apropiindu-se de maxime istorice, conform sondajelor Eurostat. Totuși, pentru cei care depind de creditare, procesul de cumpărare s-a complicat vizibil. Inflația, costurile ridicate ale finanțării și posibilele măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar afectează suplimentar accesibilitatea locuințelor. Consultanții estimează că inflația va rămâne ridicată pe termen mediu, ceea ce îngreunează tentativa băncii centrale de relaxare a politicii monetare.
Piața chiriilor devine tot mai relevantă. În București, aproximativ 15% dintre locuitori stau cu chirie, iar acest procent ar putea crește în anii următori. Închirierea devine o soluție tranzitorie firească pentru mulți cumpărători care întâmpină dificultăți în accesarea unui credit. Procentul de închiriere rămâne relativ scăzut raportat la media europeană, dar presiunea asupra accesibilității și lipsa de stoc nou în zonele centrale vor alimenta cererea de închiriere.
Dinamica pieței rezidențiale va depinde de deciziile de politică monetară și fiscală, de stabilitatea pieței muncii și de capacitatea dezvoltatorilor de a se adapta noilor condiții de cost și cerere. Deși scăderea activității de tranzacționare reflectă o perioadă de ajustare, interesul fundamental pentru locuire în marile orașe rămâne ridicat, ceea ce sugerează că piața va rămâne activă, dar într-un ritm mai temperat, cu un accent tot mai mare pe eficiență și accesibilitate.
