Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena pe 21 mai
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, recunoscuți ca protectori ai credinței creștine, fiind slăviți de creștinătate „întocmai cu Apostolii”. În anul 2025, această sărbătoare cade într-o zi de post, dar este zi de dezlegare la pește. Astfel, cei care doresc să ofere pomana pentru sufletele celor dragi pot aduce alimente de post sau din pește.
Cei care obișnuiesc să împartă pungi cu mâncare pot adăuga și icoane, cruciulițe, candele, lumânări, flori și alte obiecte de cult. Constantin cel Mare, fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei, s-a născut pe 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Niș, în Serbia). După moartea tatălui său în anul 304, a fost proclamat împărat.
Constantin a intrat în conflict cu Maxențiu, fiul împăratului Maximian, care dorea să ocupe funcția pe care el o deținea. În ziua premergătoare luptei cu Maxențiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: „În hoc signum vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i s-a descoperit Hristos, care l-a îndemnat să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin a ieșit biruitor din luptă.
În anul 313, el a emis un decret prin care a oprit prigonirea creștinilor, iar astfel, creștinismul a devenit o religie permisă în imperiu. Religia creștină a devenit religie de stat în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395). Tot în vremea lui Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez. Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani după trecerea la cele veșnice a mamei sale.
Împărăteasa Elena, mama sfântului Constantin, este cunoscută pentru descoperirea crucii pe care a fost răstignit Hristos, precum și pentru zidirea Bisericii Sfântului Mormânt, a Bisericii din Bethleem, a celei din Nazaret și a multor altor locașuri sfinte.
Obiceiuri și superstiții de Sfinții Împărați Constantin și Elena
Se spune că cei care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa și nu se plivesc ierburile. Se crede că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Cu ocazia sărbătorii, femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. De asemenea, pentru sănătate și bunăstare, este recomandat ca unul dintre membrii familiei să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
