Sărbătoarea Sânzienelor
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este marcată în calendarul creștin ortodox pe 24 iunie. Această zi coincide cu sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, asociată cu numeroase obiceiuri și superstiții.
Conform tradiției, Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia, iar mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, care, din necredință, a rămas mut până la punerea numelui fiului său. Sfintele Scripturi menționează că nașterea lui Ioan a avut loc cu șase luni înainte de nașterea lui Iisus.
Ioan Botezătorul s-a retras în pustie, unde a dus o viață de aspre nevoințe, primind porunca de a predica. Mesajul său central era „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”, iar cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan.
Cine sunt Sânzienele?
În mitologia folclorică românească, Sânzienele sau Drăgaicele sunt considerate personaje mitice nocturne, aducătoare de pace, armonie, iubire și bunătate. Acestea au efecte benefice asupra oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în general. Noaptea Sânzienelor, din 23/24 iunie, este propice fertilității.
Marcel Lutic, specialist în folclor, subliniază că Sânzienele includ trei elemente: zânele, florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, și sărbătoarea numită, în special în sudul României, Drăgaica. În noaptea de Sânziene, acestea plutesc în aer sau umblă pe pământ, cântând și dansând în jurul focului, aducând fecunditate femeilor căsătorite și rod holdelor.
Tradiții și superstiții de Sânziene
Se crede că Sânzienele se răzbună pe femeile care nu respectă sărbătoarea de pe 24 iunie, „pocindu-le gură”. Bărbații care au jurat strâmb sau au făcut rău pot suferi pedepse severe, rămânând fără vlagă sau vedere.
În această zi, nu este permisă munca, iar se spune că porțile cerului se deschid, permițând contactul cu cei decedați. În multe zone din țară, se aprind focuri pe dealuri, iar oamenii umblă cu făcliile aprinse în jurul casei, ogoarelor și grajdurilor.
Fetele adună flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul. Florile culese sunt legate în coronițe sau forme de cruce și duse la biserică pentru a fi sfințite, apoi păstrate pentru diverse practici magice.
Sărbătoarea Sânzienelor este cunoscută și sub denumirea de „Amuțitul cucului”. Se spune că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă.
