Sărbătoarea Morților de Toamnă 2025
Conform calendarului ortodox, sâmbătă, 1 noiembrie 2025, biserica ortodoxă prăznuiește Moșii de toamnă, o zi consacrată pomenirii generale a celor adormiți. Această sărbătoare, cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta Morților de toamnă, reprezintă ultima mare celebrare a memoriei celor trecuți la cele veșnice din cursul anului bisericesc, având o profundă semnificație spirituală și comunitară în rândul credincioșilor ortodocși.
Moșii de toamnă constituie un moment simbolic de comuniune între lumea văzută și cea nevăzută, între cei vii și cei adormiți. Prin rugăciune și acte de milostenie, credincioșii își afirmă responsabilitatea spirituală față de memoria celor plecați, cultivând continuitatea legăturii dintre generații și invocând mila și iertarea lui Dumnezeu pentru sufletele acestora.
Semnificația praznicului celebrat pe 1 noiembrie
În tradiția ortodoxă, sâmbăta este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus Hristos a stat în mormânt, motiv pentru care biserica a rânduit ca această zi să fie dedicată pomenirii celor adormiți. Moșii de toamnă reprezintă astfel o zi a recunoștinței și a rugăciunii, în care credincioșii se roagă pentru sufletele rudelor, prietenilor și binefăcătorilor trecuți la cele veșnice.
Termenul „moși” provine din tradiția populară și desemnează strămoșii, părinții și rudele plecate din această lume, fiind expresia legăturii neîntrerupte dintre generații. Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi.”
De-a lungul anului bisericesc, biserica ortodoxă a rânduit mai multe zile de pomenire colectivă a morților, cunoscute sub numele de „Moși”, și anume: Moșii de primăvară (de Mucenici), Moșii de vară (înainte de Rusalii), Moșii de toamnă (în prima sâmbătă din luna noiembrie) și Moșii de iarnă (înainte de Lăsatul secului de carne).
Alimentele recomandate pentru Sâmbăta Morților
În tradiția ortodoxă, Sâmbăta Morților este o zi de rugăciune, de reculegere și de pomenire a celor trecuți în veșnicie. Credincioșii participă la slujbe speciale, iar după acest obicei, se împart pachete cu alimente. Gestul are atât rolul de a-i sprijini pe cei aflați în nevoie, cât și acela de a păstra vie amintirea celor dragi care nu mai sunt printre noi.
Pachetele de pomană variază în funcție de zonă și pot cuprinde nuci, struguri, pere și alte fructe de toamnă, dar și plăcinte cu dovleac și colivă sau grâu fiert. În anumite regiuni, tradiția adaugă și un simbol aparte: un bănuț strecurat în pachet, despre care se crede că aduce noroc celui care primește și, deopotrivă, celui care dăruiește.
Obiceiuri în Sâmbăta Morților de toamnă
Sărbătoarea Moșilor de toamnă este strâns legată de o serie de tradiții și obiceiuri cu rădăcini adânci în spiritualitatea și cultura populară românească. În această zi, în toate bisericile din țară se săvârșesc slujbe de parastas, iar oamenii aduc pomelnice și alimente care sunt binecuvântate de preot și împărțite de pomană în amintirea celor adormiți.
De obicei, lângă fructe, se oferă de pomană și mâncare gătită, adesea servită în vase de lut, precum și colivă, colaci sau o sticlă de vin din recolta nouă. Tradiția populară recomandă să nu se dea de pomană obiecte personale ale celor răposați, acestea fiind considerate bunuri care trebuie păstrate în familie.
În multe regiuni ale țării, oamenii merg la cimitir pentru a curăța și împodobi mormintele, aprind candele și rostesc rugăciuni, transformând această zi într-un moment de reculegere, recunoștință și comuniune cu strămoșii. Lumânările aprinse simbolizează lumina credinței și speranța în mântuire, iar actele de milostenie exprimă iubirea și solidaritatea între cei vii și cei adormiți.
Se mai crede că, în ziua Moșilor de toamnă, nu este bine să se muncească pe câmp sau să se facă activități casnice care implică efort fizic, pentru ca ziua să fie petrecută în liniște și rugăciune. Pomenirile făcute cu sinceritate și rugăciunile rostite din inimă aduc pace sufletelor celor plecați și binecuvântare celor rămași.
Potrivit credințelor populare, vizitele în alte case ar trebui evitate în această zi, cu excepția celor făcute pentru împărțirea de alimente de pomană, gest care menține vie tradiția milosteniei și a comuniunii creștine.
