Sanae Takaichi: Prima femeie premier din Japonia se opune schimbării regulilor de succesiune a familiei imperiale
Premierul japonez Sanae Takaichi, prima femeie care ocupă această funcție, a declarat, vineri, în fața Parlamentului, că se opune modificării regulilor de succesiune masculine ale familiei imperiale. Aceste declarații reprezintă cele mai clare poziții ale sale pe această temă, într-un context de intensificare a dezbaterilor legate de criza succesiunii.
Takaichi a subliniat că respectă concluziile unui grup de experți, care, în 2021, a decis că este „adecvat să se limiteze eligibilitatea la descendenții de sex masculin aparținând liniei imperiale”. „Guvernul și eu personal respectăm acest raport”, a afirmat premierul.
Deși a avertizat că revizuirea regulilor de succesiune ale familiei imperiale este „o chestiune urgentă”, Takaichi a recunoscut că o astfel de revizuire ar implica probabil „adoptarea” de noi membri. Într-un discurs politic anterior, ea a exprimat speranța că discuțiile vor avansa pentru a asigura o succesiune imperială stabilă, ceea ce ar conduce la revizuirea Legii Casei Imperiale.
Tradiția stipulează că doar bărbații pot continua linia imperială, care, conform legendelor, datează de 2.600 de ani. Cu toate acestea, sondajele de opinie au arătat un sprijin public semnificativ pentru ideea ca o femeie să devină suverană. Împăratul Naruhito are o fiică, prințesa Aiko, însă ea a fost exclusă de la succesiune din cauza regulilor actuale.
Discuțiile despre succesiunea la tron au avut loc timp de zeci de ani în Japonia. În 2005, un comitet guvernamental important a recomandat ca tronul să fie moștenit de cel mai mare copil, indiferent de sex, sugerând astfel o posibilitate pentru ca fiica împăratului să devină urmaș. Totuși, nașterea prințului Hisahito, nepotul împăratului, în anul următor, a dus la suspendarea discuțiilor.
În 2021, un grup de experți a recomandat guvernului să considere posibilitatea ca familia imperială să „adopte” noi membri de sex masculin, dar nu este clar dacă acești bărbați ar fi dispuși să renunțe la carierele și libertățile lor pentru a continua linia genealogică. De asemenea, comisia a sugerat că fiicele regale ar putea să își continue îndatoririle publice chiar și după căsătorie, în pofida regulilor actuale care le obligă să părăsească familia regală.
Tradiționaliștii susțin că „linia imperială neîntreruptă” de succesiune masculină reprezintă fundamentul Japoniei și că schimbările majore ar putea diviza națiunea. Conform Constituției postbelice, familia regală nu deține putere politică. Femeile căsătorite cu membri ai familiei regale s-au confruntat cu presiuni intense pentru a avea fii, iar unele dintre ele au fost subiecte de bârfe constante în media. Împărăteasa Masako, o fostă diplomată, a suferit ani de zile de o boală legată de stres, iar împărăteasa emerită Michiko a avut, de asemenea, probleme de sănătate legate de stres.
