Salariul minim pe trepte: Cum vor influența vechimea și educația noile creșteri propuse?
Un proiect de lege depus la Senat propune o reformă semnificativă în modul de stabilire a salariului minim pe economie, având ca scop creșterea automată a veniturilor angajaților în funcție de vechimea în muncă și nivelul de studii. Dacă va fi adoptat, acest sistem diferențiat va permite ca salariul minim să nu mai fie o valoare unică, ci să fie calculat pe trepte, cu majorări succesive care pot dubla valoarea de bază.
Inițiatorii, senatori și deputați AUR, argumentează că actualul model salarial nu stimulează formarea profesională și contribuie la un nivel ridicat al abandonului școlar. Această lipsă de diferențiere între lucrătorii calificați și necalificați descurajează continuarea studiilor, menținând România într-o zonă economică slab competitivă. De asemenea, migrația forțată a forței de muncă este considerată o consecință gravă a salariilor scăzute, mulți români fiind nevoiți să caute oportunități în Europa Occidentală, în timp ce piața internă a fost nevoită să importe muncitori străini pentru a acoperi deficitul.
Cinci gradații pe vechime și coeficienți salariali în funcție de studii
Propunerea introduce cinci niveluri de vechime, fiecare cu o cotă de majorare aplicată salariului minim brut:
- Gradația 1 – între 3 și 5 ani vechime: +10%;
- Gradația 2 – între 5 și 10 ani: +7,5%;
- Gradația 3 – între 10 și 15 ani: +5%;
- Gradația 4 – între 15 și 20 ani: +2,5%;
- Gradația 5 – peste 20 de ani: +2,5%.
Creșterile nu se cumulează, ci se aplică succesiv, în funcție de treapta de vechime atinsă de angajat. Astfel, un lucrător la început de carieră va începe de la salariul minim de bază și va beneficia de majorări pe măsură ce acumulează experiență.
A doua componentă a reformei se referă la diferențierea salariului minim în funcție de nivelul de studii și calificare profesională. Coeficientul de plecare este 1,00 pentru muncitorii necalificați. Acesta crește astfel:
- 1,20 pentru personalul calificat;
- 1,25 pentru absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat;
- 1,30 pentru studii postliceale sau școală de maiștri;
- 1,50 pentru studii superioare de scurtă durată;
- 1,70 pentru licență;
- 1,80 pentru licență și master;
- 2,00 pentru licență plus doctorat.
Aceste coeficiente nu se aplică automat tuturor angajaților cu diplome, ci doar acolo unde fișa postului solicită nivelul de studii corespunzător. De exemplu, un angajat cu doctorat nu poate pretinde dublarea salariului minim dacă postul ocupat nu necesită acea calificare.
Pentru a preveni blocajele de aplicare, documentul prevede sancțiuni pentru angajatorii care nu respectă obligația de a majora salariile conform gradațiilor de vechime și studiilor, aceștia putând fi amendați cu sume între cinci mii și zece mii de lei pentru fiecare salariat prejudiciat.
Conform Blocului Național Sindical, peste 2,25 milioane de angajați cu normă întreagă câștigă în prezent sub 4.582 lei brut, adică mai puțin de 2.739 lei net, echivalentul a 538 euro lunar. Sindicatul a subliniat că menținerea salariilor la un nivel redus a transformat România într-o piață a forței de muncă ieftine, generând migrație masivă către Vest și nevoia de import de lucrători din alte state.
În acest context, BNS consideră propunerea un pas important spre o piață a muncii mai echitabilă și crede că mecanismul ar putea reduce riscul de sărăcie în rândul persoanelor încadrate legal în muncă.
Proiectul va intra în analiza comisiilor de specialitate ale Senatului și ulterior în dezbatere publică, înainte de a fi supus votului. Dacă va fi adoptat, România ar putea aplica pentru prima dată un sistem în care salariul minim nu mai este o valoare unică, ci una care evoluează în funcție de experiență profesională și nivelul de studii.
