Salariul minim în creștere, conform directivei europene
Salariul minim în România ar urma să fie majorat în 2026, conform angajamentelor autorităților de a respecta directiva europeană care solicită statelor membre să asigure venituri corelate cu costul vieții și productivitatea. Totuși, această decizie este contestată de unii economiști, care consideră că implementarea unui salariu minim unic nu ține cont de variabilitatea condițiilor economice la nivel regional.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a declarat că nu susține ideea unui salariu minim impus pe întreg teritoriul României, subliniind că „condițiile diferă extraordinar de mult în interiorul acelui teritoriu”. El a adăugat că majorarea salariului minim este percepută de mulți ca o încercare de a crește „taxa de protecție”, mai degrabă decât o măsură benefică pentru cei din zone defavorizate.
Năsulea a explicat că, în cazul în care salariul minim este stabilit la nivel național, regiunile cu venituri mai mici, precum Vaslui și Mehedinți, ar putea suferi pierderi de locuri de muncă. „Politicienii se folosesc de creșterea salariului minim pentru a transmite un mesaj de ajutor pentru oamenii săraci, ceea ce nu este neapărat adevărat”, a precizat economistul.
El a propus un model similar celui din Germania, unde salariul minim este stabilit prin negocieri între angajați și angajatori la nivel de ramură sau regiune, pentru a asigura echitate în sectoarele industriale.
O altă problemă identificată de Năsulea este legislația muncii part-time în România, care impune plata tuturor contribuțiilor ca pentru o normă întreagă. Aceasta face ca salariul minim să fie perceput ca o „taxă de protecție”, impusă angajatorilor, nu ca un preț corect pentru muncă.
Discuția despre salariul minim continuă să fie controversată, iar majorarea acestuia ar putea crea presiuni asupra patronatelor, în timp ce pentru stat ar însemna venituri mai mari, iar angajații ar câștiga în plus aproximativ 40 de lei.
