Salariul mediu net a atins 5.443 de lei în septembrie
Salariul mediu net la nivel naţional a fost de 5.443 lei în septembrie 2023, înregistrând o creştere de 1% faţă de august şi de 4,1% comparativ cu perioada similară din 2022, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Deşi cifra poate părea optimistă, realitatea este că puterea de cumpărare a scăzut, indicele câștigului salarial real fiind de doar 94,7% față de anul trecut. Aceasta indică faptul că salariile au crescut mai lent decât prețurile.
Cresterea salariilor pe hârtie
Specialist în resurse umane, Sorina Faier, a declarat că „salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența. Oamenii simt tot mai puțin în buzunar.” De asemenea, salariul mediu brut a fost de 9.078 lei, iar cele mai mari venituri au fost înregistrate în extracția petrolului și gazelor naturale (12.433 lei) și în IT (12.136 lei). La polul opus, angajații din hoteluri și restaurante și din industria textilă câștigă cel mai puțin, cu 3.383 de lei și respectiv 3.446 de lei.
Inflația și impactul asupra veniturilor
Faier a explicat că inflația a evoluat mai rapid decât veniturile, ceea ce a dus la o scădere reală a puterii de cumpărare. Deși se observă o creștere de 1% la salariul mediu, inflația a fost peste acest nivel. „Banii pe care îi primim valorează mai puțin. Puterea de cumpărare a scăzut și continuă să se erodeze”, a adăugat aceasta.
Prime ocazionale și veniturile reale
INS a precizat că în septembrie, multe creșteri salariale au fost rezultatul primelor ocazionale, bonusurilor trimestriale, anuale sau pentru performanță. „Aceste prime ridică media statistică, dar nu îmbunătățesc cu adevărat venitul lunar constant al angajaților. Sunt bani care vin și pleacă, fără efect pe termen lung”, a explicat Faier.
Taxarea muncii în România
România este una dintre țările cu cea mai ridicată taxare a muncii din Uniunea Europeană, aproximativ 43% din salariul brut mergând către contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Faier a subliniat că „diferența dintre cât costă un angajat pentru companie și cât primește un angajat efectiv în mână este uriașă.” Aceasta a avertizat că nivelul ridicat al taxării descurajează formalizarea muncii și limitează creșterile salariale.
Cereri de creștere a salariului minim
Sindicatele, în frunte cu Blocul Național Sindical (BNS), solicită creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei în 2026. Reprezentanții BNS au organizat un protest în Piața Victoriei, acuzând guvernul că menținerea salariului minim actual condamnă peste 1,8 milioane de angajați la pierderea puterii de cumpărare. Faier a menționat că o majorare a salariului minim trebuie să fie gândită responsabil pentru a evita creșterea prețurilor.
Impactul stagnării salariului minim
Dacă salariul minim brut rămâne la 4.050 lei, în contextul unei inflații de 5–6%, puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili angajați va scădea semnificativ. „Un angajat care câștigă aproximativ 2.500 lei net va putea cumpăra cu 150–200 lei mai puține bunuri lunar, doar din cauza inflației,” a explicat Faier.
Nevoia unei strategii salariale clare
Faier a afirmat că România are nevoie de o strategie salarială clară, nu doar de creșteri punctuale. Salariile ar trebui ajustate automat în funcție de inflație și productivitate pentru a proteja veniturile reale ale angajaților. Printre măsurile propuse se numără indexarea automată a salariului minim, reducerea taxării muncii pentru veniturile mici și medii, sprijin fiscal pentru IMM-uri și transparență salarială.
„Creșterea salariilor este sustenabilă doar dacă vine la pachet cu o economie mai productivă și cu o taxare echilibrată. Altfel, totul se transformă în inflație și oamenii nu simt nicio îmbunătățire reală,” a concluzionat Faier.
