„Să ne înfrunțăm provocările”. Cum s-au estompat aspirațiile UE în disputa comercială cu Donald Trump
Ursula von der Leyen și Donald Trump au ajuns la un acord care impune o taxă vamală de 15% pentru majoritatea produselor europene importate în SUA. Cele 27 de state membre ale UE s-au angajat, de asemenea, să achiziționeze mai mult petrol și gaze americane și să investească în țară.
Suspansul a durat până în ultimul moment. La întâlnirea desfășurată pe 27 iulie, în sala de bal a stațiunii de golf Turnberry, deținută de Trump, acesta a recunoscut că nu era într-o dispoziție bună, estimând șansele de a ajunge la un acord la 50%. Acordul a fost încheiat cu doar cinci zile înainte de termenul limită de 1 august, stabilit anterior, după care exporturile europene s-ar fi confruntat cu tarife punitive de 30%. Confruntate cu două opțiuni dificile, cele 27 de state membre ale UE au ales un compromis dezechilibrat, favorizând SUA, pentru a evita un război comercial pe scară largă. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a explicat că alegerea a fost între „stabilitate și imprevizibilitate totală”. Acordul a fost primit cu o stare de ușurare, dar nu de sărbătoare, de către liderii europeni.
Acordul a stabilit un tarif de 15% pentru exporturile din UE către SUA, o rată mai mică decât cea de 20% anunțată inițial de Trump. Această rată urma să se aplice în special sectorului auto și semiconductorilor. Von der Leyen a menționat că produsele farmaceutice au fost incluse, deși Trump a declarat că nu dorește acest lucru.
Acordul a adus scutiri pentru anumite categorii de bunuri, cum ar fi aeronave, substanțe chimice și produse agricole. Oțelul și aluminiul, impozitate în prezent cu 50% la sosirea în SUA, ar putea face obiectul negocierilor separate. Acordul îngheață contramăsurile pe care europenii pregătiseră să le aplice, iar tarifele majorate pe importurile din SUA, în valoare de 93 de miliarde de euro, au fost suspendate temporar.
Von der Leyen a subliniat că, fără acest acord, tariful ar fi crescut la 30%, ceea ce ar fi stopat comerțul transatlantic. SUA rămân cea mai mare piață pentru Europa, iar oficialii estimează că șocul poate fi absorbit având în vedere noua rată de 15%. Totuși, reacțiile din partea industriei europene au fost critice, iar Federația industriei BDI din Germania a declarat că UE acceptă tarife vamale dureroase care vor avea repercusiuni negative asupra industriei foarte orientate spre export.
Acordul a fost însoțit de un angajament al europenilor de a cumpăra produse energetice americane în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani și de a investi 600 de miliarde de dolari în SUA. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu are competențe reale în aceste domenii și nu poate plasa comenzi pe piețele de petrol și gaze. Promisiunile ar putea pune în pericol ambițiile europene în materie de climă.
Inițial, Comisia Europeană spera să convingă Washingtonul să înființeze o zonă transatlantică de liber schimb, dar a realizat că problema era prea viscerală pentru Trump. În fața provocărilor, statele membre au avut opinii divergente: unele, inclusiv Franța, au dorit să intensifice impasul, în timp ce altele, precum Germania, au preferat să evite un conflict comercial deschis din motive economice.
Trump a declarat că, dacă se încheie un acord cu UE, va fi „sfârșitul” și că va mai trece câțiva ani până când va fi necesar să se discute din nou despre asta. Europenii rămân însă precauți, având în vedere imprevizibilitatea continuă a liderului american.
