Rusia se află la limita colapsului economic
Războiul din Ucraina se apropie de patru ani, iar economia care susține eforturile armatei ruse a intrat într-o transformare irreversibilă. Chiar dacă nu se va prăbuși complet, recuperarea sa pare imposibilă, fiind blocată într-o stare de „echilibru negativ”. Veniturile din export sunt în scădere, iar slăbirea economiei face ca deficitul bugetar să nu mai poată fi acoperit din venituri fiscale suplimentare. În 2025, economia Rusiei a crescut cu doar 1%, iar previziunile pentru anul acesta sunt și mai sumbre.
În ultimii patru ani, economia rusă s-a bifurcat în două sisteme distincte. Primul sistem include industria militară și industriile adiacente, care primesc cea mai mare parte a resurselor, având acces prioritar la forța de muncă, importuri și capital. Al doilea sistem cuprinde restul economiei: întreprinderile private, micile afaceri și industriile de consum, care se află într-o situație precară. Sectorul de producție al Rusiei s-a extins cu 18,3% în ultimii trei ani, însă această creștere provine exclusiv din sectorul militar, în timp ce industria civilă s-a restrâns.
Rusia continuă războiul din Ucraina în speranța unor schimbări în rândul inamicilor săi, cum ar fi ruperea coaliției occidentale sau capitularea Ucrainei. Economia Rusiei funcționează acum pe baza „rentei militare”, care se bazează pe transferuri bugetare către întreprinderile de apărare. Aceasta are un efect de redistribuire internă, transformând resursele în active destinate distrugerii, ceea ce afectează grav capacitatea de recuperare a economiei.
O recesiune ar putea fi comparată cu oboseala, dar starea actuală a Rusiei este asemănătoare cu răul de munte, unde stagnarea duce la deteriorare constantă. Sectorul de apărare reprezintă acum 8% din PIB, iar demobilizarea fără a intra în criză ar necesita îndeplinirea a cinci condiții: garanții de securitate credibile, demobilizare cu programe eficiente de reinstruire, ridicarea parțială a sancțiunilor, o revoluție în achizițiile publice din domeniul apărării și un ecosistem solid pentru firme mici și mijlocii. Probabilitatea ca toate aceste condiții să fie realizate simultan este aproape de 0%.
Deficitul bugetar a crescut rapid la 5,6 trilioane de ruble (73 de miliarde de dolari) sau 2,6% din PIB în 2025, cel mai mare nivel de la pandemie. Veniturile Rusiei din exportul de petrol se află pe un trend descendent, iar prețul țițeiului Ural este cu 25-30% mai mic decât cel de referință Brent. Aceasta pune o presiune suplimentară asupra economiei, iar plata dobânzilor datoriilor publice va depăși cheltuielile totale pentru educație și sănătate.
În ciuda acestor provocări, Putin nu caută să negocieze încheierea războiului, deoarece anticipează că Europa se află în mijlocul unei crize structurale și că Ucraina este dependentă de sprijinul fluctuant al Occidentului. În viziunea elitei ruse, Occidentul urmărește constrângerea strategică permanentă a Rusiei, ceea ce duce la o așteptare a confruntării continue. Prin urmare, continuarea războiului, în ciuda costurilor, pare a fi o alegere rațională pentru Kremlin.
În concluzie, pentru Kremlin, evitarea degradării economice necesită încheierea războiului. Fiecare an suplimentar petrecut în această stare crește riscurile sistemice, care pot conduce la o criză fiscală sau un colaps instituțional. Rămâne de văzut ce fel de Rusie va ieși din această situație și dacă există un plan pentru ce va urma.
