Trocul revine în comerțul exterior al Rusiei
Trocul a fost readus în comerțul extern al Rusiei, pentru prima dată din anii 1990, pe fondul sancțiunilor occidentale care împiedică companiile rusești să efectueze tranzacții convenționale. Astfel, grâul este folosit ca monedă de schimb pentru automobile chinezești, iar semințele de in sunt schimbate pentru materiale de construcție.
Rusia își intensifică schimburile comerciale cu China și India, iar revenirea trocului ilustrează impactul profund pe care războiul din Ucraina l-a avut asupra relațiilor comerciale ale țării, la trei decenii după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991. Statele Unite, Europa și aliații lor au impus peste 25.000 de sancțiuni Rusiei din cauza conflictului din Ucraina și a anexării Crimeei, în încercarea de a penaliza economia rusă și de a submina sprijinul pentru președintele Vladimir Putin.
Deconectarea băncilor rusești de la sistemul de plăți SWIFT și avertismentele adresate băncilor chineze cu privire la sprijinirea efortului de război al Rusiei au generat temeri legate de sancțiuni secundare. Băncile chineze evită să accepte bani din Rusia din teama de a nu fi incluse pe lista entităților sancționate. Aceste preocupări au dus la creșterea tranzacțiilor de barter, care sunt mai greu de urmărit.
În acest context, Ministerul Economiei din Rusia a emis un „Ghid pentru tranzacțiile străine de tip barter”, încurajând companiile să utilizeze această metodă pentru a ocoli sancțiunile. Ghidul propune chiar crearea unei platforme de tranzacționare care ar funcționa ca o bursă de barter.
„Tranzacțiile de troc comercial exterior permit schimbul de bunuri și servicii cu companii străine fără a fi nevoie de tranzacții internaționale”, se arată în documentul Ministerului rus al Economiei. Deși nu se cunosc volumele totale ale trocului în economia rusă, surse comerciale afirmă că practica devine din ce în ce mai frecventă.
Într-o tranzacție recent identificată, automobilele chinezești au fost schimbate pe grâu rusesc. Partenerii chinezi au cerut plăți în cereale, cumpărând mașinile din China pe yuani, în timp ce partenerul rus a achiziționat cereale cu ruble. Alte tranzacții implică semințe de in schimbate pe bunuri precum electrocasnice și materiale de construcție din China, iar estimările pentru o tranzacție specifică au fost de aproximativ 100.000 de dolari.
În plus, alte schimburi au implicat metale livrate în China în schimbul mașinilor și servicii chinezești schimbate pe materii prime. Trocul nu este singura metodă utilizată pentru a ocoli sancțiunile, comercianții apelând și la „agenți de plată” sau utilizând bănci precum VTB din Rusia, care are o sucursală în Shanghai. Criptomonedele fixate la dolarul american sunt, de asemenea, utilizate de întreprinderile mici.
„Întreprinderile mici folosesc activ criptomonede. Unele transportă numerar, altele lucrează prin compensări, altele își diversifică conturile la diferite bănci. Nu există încă un răspuns tehnologic de-a gata. Economia supraviețuiește, iar firmele folosesc simultan 10-15 metode diferite de plată”, a declarat Serghei Putiatinski, vicepreședinte pentru operațiuni la BCS, o importantă companie financiară rusă.
