Rusia își va consolida prezența militară la frontierele NATO după încheierea armistițiului în Ucraina
Rusia își va repoziționa forțele armate către flancul estic al NATO în eventualitatea unui acord de pace în Ucraina, a avertizat prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo. Acesta a subliniat necesitatea ca Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea statelor aflate în prima linie, conform unei declarații oferite publicației Financial Times.
Orpo a solicitat Uniunii Europene să manifeste solidaritate față de țările din flancul estic, care își cresc semnificativ cheltuielile pentru apărare. Acestea sunt principalii susținători financiari ai Ucrainei în termeni de PIB, în ciuda dificultăților economice cu care se confruntă. „Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare în apropierea graniței noastre și a graniței baltice”, a declarat Orpo.
Prim-ministrul Finlandei găzduiește marți primul summit al flancului estic al celor opt țări care au graniță maritimă sau terestră cu Rusia și Belarus. La acest summit, statele vor căuta să dezvolte capacități militare comune, inclusiv în domeniul apărării aeriene, dronelor și forțelor terestre, precum și să discute despre modul în care pot muta armament și trupe pe continent.
Mai multe țări membre NATO au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare majoră cu alianța militară occidentală în termen de trei până la cinci ani de la încetarea ostilităților în Ucraina. Estonia, Lituania și Polonia planifică să cheltuie peste 5% din PIB-ul lor pentru apărare anul viitor, depășind semnificativ obiectivul de cheltuieli stabilit de fostul președinte american Donald Trump.
Orpo a subliniat importanța ca Europa să fie pregătită să se apere, având în vedere retragerea treptată a SUA de pe continent. Finlanda, una dintre puținele țări din Europa care nu și-a diminuat vigilența față de Rusia, continuă un program de pregătire care include buncăre împotriva bombelor și rezerve vaste de materiale critice, dar se confruntă cu o recesiune economică de lungă durată.
„Economia noastră se află într-o situație foarte proastă în acest moment. Acest lucru se datorează amenințării din partea Rusiei. Atmosfera din Finlanda este foarte dificilă”, a afirmat Orpo. El a menționat că țările din flancul estic sunt interesate nu doar de 1,5 miliarde de euro din fondurile europene neutilizate pentru proiecte militare, ci și de o parte semnificativă din cei aproximativ 130 de miliarde de euro alocați de UE pentru apărare în următoarea perioadă bugetară.
Mesajul său reflectă îngrijorarea țărilor din prima linie că un acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea duce la o relaxare a statelor mai îndepărtate de linia frontului, care ar putea considera că amenințarea s-a diminuat. Orpo a recunoscut că Europa se află într-o „săptămână importantă” pentru a demonstra că nu este doar bună la discuții, ci și la acțiuni pentru pace în Ucraina. Liderii UE se reunesc joi pentru un summit decisiv care ar putea afecta viitorul Ucrainei.
În cadrul summitului, statele membre vor discuta despre depășirea rezistenței Belgiei față de utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța ajutoarele către Kiev, precum și despre un acord comercial cu țările din America Latină. Orpo a declarat că liderii europeni, conduși de cancelarul german Friedrich Merz, au depus eforturi susținute pentru a găsi o soluție la problema Belgiei. „Acum este momentul să luăm o decizie”, a adăugat el.
Întrebat despre posibilele consecințe ale unui summit UE fără acordarea de sprijin financiar Ucrainei, Orpo a răspuns: „Nu vreau să mă gândesc la asta. Pentru că nu avem alte opțiuni”.
