Rusia descoperă o breșă majoră în apărarea Europei
Pe 9 septembrie, în jurul orei 23:00, radarul polonez a detectat 19 drone rusești intrând în spațiul său aerian din Ucraina și Belarus. Avioane de vânătoare din Polonia, Suedia și Olanda au fost mobilizate și au doborât aproximativ trei dintre aceste drone, conform informațiilor din presa internațională. Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a avertizat că această situație reprezintă o „amenințare directă” la adresa Europei și a invocat Articolul 4 din tratatul NATO, declanșând o consultare formală privind apărarea reciprocă. Kremlinul a susținut că incursiunea nu a fost deliberată.
Incidentul a fost urmat de lansarea Operațiunii Eastern Sentry, care are rolul de a consolida capacitățile NATO de-a lungul frontierei cu Rusia. Totuși, acest incident nu a fost o excepție, iar The Times a identificat 54 de observări aeriene suspecte sau provocatoare de la incursiunea în masă. Deși unele rapoarte, precum cele legate de baloanele din apropierea aeroportului din Vilnius, au fost explicate, multe au fost ignorate. Activități suspecte cu drone au fost raportate în cel puțin 13 țări NATO, cel mai frecvent în Germania, aproape jumătate dintre acestea având loc în apropierea aeroporturilor.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a descris aceste activități ca fiind o „campanie coerentă și în escaladare” de război hibrid, în timp ce cancelarul german, Friedrich Merz, a acuzat în mod direct Moscova. Fostul diplomat rus, Boris Bondarev, a sugerat că președintele Putin ar putea încerca să redirecționeze sprijinul dinspre Ucraina. Comparativ cu acțiunile Chinei față de Taiwan, unii experți suspectează o colectare de informații clasică. Analistul senior Nichita Gurcov a afirmat că „nimeni nu are nicio îndoială că acest lucru e în mare parte din cauza Rusiei”, evidențiind lipsa aterizărilor forțate ca dovadă a existenței unor operatori capabili.
Activitățile cu drone fac parte dintr-un model mai amplu de provocare. Pe 19 septembrie, trei avioane rusești MiG-31, având transponderele dezactivate, au zburat în spațiul aerian estonian, fiind escortate de un avion de vânătoare. De asemenea, două aeronave rusești au încălcat zona de siguranță a unei platforme de foraj marin din apropierea orașului Gdansk, Polonia. Norvegia a raportat, de asemenea, că aeronave rusești i-au încălcat spațiul aerian de trei ori în acest an, după o perioadă de peste un deceniu fără incidente.
Vehiculele fără pilot au continuat să pătrundă în spațiul aerian NATO, chiar și în contextul unui grad sporit de alertă. În iulie, o dronă Gerbera, care transporta explozibil, s-a prăbușit aproape de o zonă de antrenament militar din Lituania, iar un incident anterior a dus la evacuarea prim-ministrului într-un adăpost antiaerian. De la activarea Articolului 4, au fost raportate cel puțin 24 de incidente în jurul aeroporturilor, 13 în apropierea unor situri militare și patru în apropierea altor infrastructuri critice. Printre acestea se numără o dronă „neutralizată” în apropierea palatului prezidențial din Varșovia și 15 drone în apropierea unui sit militar belgian.
Unele incidente au fost atribuite unor neînțelegeri, cum ar fi cazul unui amator croat amendat pentru pilotarea vehiculului său în apropierea aeroportului din Frankfurt. Totuși, multe dintre aceste activități au pus serviciile de securitate în dificultate, inclusiv cazul a doi cetățeni chinezi găsiți cu fotografii ale infrastructurii sensibile în Norvegia, după ce o dronă a fost observată lângă o stație aeriană. Aeroporturile europene au început să investească în radare, scanere radio și senzori acustici, dar rămân dependente de confirmarea vizuală pentru aeronavele mici.
Keir Giles, consultant senior la Chatham House, a declarat că „nu putem ignora faptul că unele dintre aceste incidente sunt acțiunile unor idioți locali cărora le place drama”. Totuși, multe dintre aceste activități au ridicat semne de întrebare asupra pregătirii serviciilor de securitate. „Cel mai surprinzător aspect este cât de nepregătite par a fi aeroporturile europene pentru această problemă”, a adăugat Giles. „Rusia a detectat o lacună enormă în apărarea infrastructurii critice de către Europa și a observat că poate efectua aceste atacuri fără costuri sau consecințe.”
În răspuns, guvernele europene au crescut nivelul de pregătire militară. NATO și-a mutat mijloacele de detectare în zona Baltică, iar Germania își relaxează regulile în privința angajării dronelor. Soldații suedezi și polonezi au efectuat exerciții de apărare a insulelor, iar experți britanici în combaterea dronelor au fost trimiși pentru a instrui serviciile de securitate din Republica Moldova. A fost, de asemenea, lansat un „zid anti-drone” finanțat de UE, format din radare și interceptoare.
Serviciile de informații au luat măsuri drastice împotriva unor presupuse active străine. Armata franceză a urcat la bordul petrolierului Boracay, suspectat că ar face parte din „flota din umbră” a Rusiei, pentru a investiga activitățile sale în apropierea Danemarcei. De asemenea, serviciile de securitate germane au confiscat nava Scanlark, suspectată de „spionaj în scopul sabotajului și fotografierii care pune în pericol securitatea”. Ambele nave au fost ulterior eliberate, negând orice implicare.
„Este foarte stresant. Testează hotărârea, testează și reacțiile”, a spus Gurcov, subliniind că, din perspectiva sa, „dacă nu ripostezi, primești mai mult”.
