Rusaliile 2025: O zi cu puternice rădăcini istorice în creștinism și tradiții de neuitat pe 8 iunie
Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, este celebrată întotdeauna la 50 de zile după Învierea Domnului (Paștele) și la 10 zile după Înălțarea la cer a Mântuitorului. În anul 2025, Rusaliile vor fi celebrate timp de două zile în calendarul ortodox: duminica, pe 8 iunie, și luni, pe 9 iunie, cea de-a doua zi fiind recunoscută în România ca sărbătoare legală, oferind zi liberă pentru angajați.
Această sărbătoare ocupă un loc central în calendarul creștin, fiind considerată momentul în care s-a înființat biserica, prin pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, care le-a insuflat curaj, înțelepciune și darul vorbirii în limbi diferite. Rusaliile, împreună cu Învierea Domnului, sunt printre cele mai vechi sărbători ale creștinismului, fiind celebrate încă din epoca apostolică, în secolul I d.Hr. Până spre sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului, însă, mai târziu, cele două au fost separate.
Astfel, Înălțarea a fost stabilită la 40 de zile după Paște, iar praznicul Rusaliilor a devenit o sărbătoare distinctă, prăznuită la 50 de zile după Paște. Ziua de Rusalii comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, eveniment relatat în Faptele Apostolilor (capitolul 2), considerat începutul misiunii apostolice și ziua de întemeiere a bisericii.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor, pe lângă însemnătatea ei religioasă, este însoțită de o serie de tradiții, obiceiuri și credințe populare. Unul dintre cele mai spectaculoase și cunoscute obiceiuri asociate Rusaliilor este dansul călușarilor, practicat în special în regiunile din sudul și sud-vestul României (Oltenia, Muntenia). Călușarii sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale, care dansează și cântă pentru a alunga spiritele rele și pentru a aduce noroc și sănătate.
În duminica acestei sărbători, creștinii comemorează „limbile de foc” care s-au pogorât asupra Apostolilor, semn al prezenței Duhului Sfânt. În tradiția populară, aceste „limbi de foc” sunt simbolizate prin frunzele de nuc și de tei, considerate purtătoare de har și protecție. Credincioșii aduc aceste frunze la biserică pentru a fi sfințite, după care le așază acasă, la icoane, uși sau feronerie, ca semn al binecuvântării și al protecției gospodăriei. De asemenea, este răspândit și obiceiul stropirii cu apă sfințită a animalelor și a întregii gospodării, pentru a le feri de pericole.
Interdicții și tradiții asociate Rusaliilor
În perioada Rusaliilor, mai ales în ziua sărbătorii, există o serie de interdicții. Nu se lucrează, deoarece se consideră că orice muncă agricolă sau gospodărească poate atrage mânia Rusaliilor. Nu se intră în pădure și nu se doarme afară, pentru că, potrivit superstițiilor, Rusaliile pot răpi sufletul celor neatenți. Femeile nu au voie să spele rufe sau să facă treburi grele, pentru a nu atrage ghinionul.
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este dedicată pomenirii morților, cunoscută sub numele de Moșii de vară. În această zi se împart colaci, vase cu mâncare și băutură, în special pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.
