Românii își reduc vizitele la cinema. „Cinematograful clasic trebuie să-și redefinească importanța.”

Românii își reduc vizitele la cinema

Românii au cheltuit anul trecut 59 milioane de euro în cinematografe, o sumă cu 5% mai mică decât cea din 2023, în condițiile în care prețul biletelor a crescut cu 10% în 2024. Numărul spectatorilor a fost cu 14% mai mic comparativ cu anul anterior, conform datelor Centrului Național al Cinematografiei. În 2024, cinematografele din România au avut 11,2 milioane spectatori, comparativ cu 13,1 milioane în 2023, an în care piața cinematografelor a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie.

Operatorii de cinematografe au raportat o scădere de 5% a încasărilor totale, respectiv 292,9 milioane de lei (aproximativ 59 milioane de euro), față de suma record de 308,8 milioane de lei (aproximativ 63 milioane de euro) din 2023. Prețul mediu al unui bilet a crescut la 26,1 lei în 2024 de la 23,7 lei în 2023. La finalul anului 2023, România avea 108 cinematografe la nivel național, față de 103 în 2022.

Cifrele includ atât cinematografele cu un singur ecran, cât și cele cu mai multe ecrane, cele din urmă reprezentând peste 96% din încasări și 93% din numărul de spectatori. Frecvența vizitelor pe cap de locuitor a scăzut în 2024 la 0,59 de la 0,68 în 2023. Cele mai mari piețe cinematografice din România sunt București (3.496.225 spectatori în 2024, în scădere cu 13% față de 2023), Constanța (633.300 spectatori, -14%), Cluj-Napoca (626.188, -18%), Timișoara (611.548, -19%) și Brașov (541.478, -13%). Aceste piețe concentrează peste jumătate din cererea națională, ceea ce indică un impact major asupra industriei.

Scăderile semnificative ale numărului de spectatori sugerează o schimbare în comportamentul de consum cultural urban. Totuși, județele Iași și Prahova au raportat o creștere a numărului de vizitatori, semnalând o posibilă redistribuire regională a interesului pentru cinematografie. Evoluția pieței cinematografelor în 2024 reflectă o transformare în preferințele de consum ale publicului urban, în contextul în care activitățile culturale și recreative au contribuit la creșterea PIB-ului din anul precedent.

Cinematograful tradițional trebuie să-și regândească rolul în ecosistemul de divertisment, într-un peisaj dominat de conținut digital și experiențe personalizate. Această tendință are implicații directe asupra dezvoltării centrelor comerciale, unde cinematografele au fost mult timp ancore esențiale pentru atragerea traficului. Dezvoltatorii sunt provocați să creeze spații multifuncționale, care să combine retailul cu experiențe culturale, sociale și tehnologice, adaptate noilor așteptări ale consumatorilor.

În ceea ce privește orașele cu cea mai mare frecvență a vizitelor raportată la numărul locuitorilor, în 2024, pe primele locuri se situează Brașov (2,05 vizite per locuitor), București (1,54), Brăila (1,18) și Iași (1,06). În restul județelor, acest indicator se situează sub 1. Cel mai ridicat grad de utilizare a infrastructurii cinematografice existente se înregistrează în Iași (1,25 spectatori/loc/zi), urmat de Vrancea (0,88), Ialomița (0,84), Covasna (0,83), Brașov (0,58) și Alba (0,56). În București, rata de utilizare a cinematografelor a fost de 0,46 spectatori/loc/zi.

Indicatori