Românii au păreri împărțite despre apărarea Europei
Divergențele dintre SUA și celelalte țări membre NATO obligă Europa să se mobilizeze și să investească mai mult în apărare. În acest context, românii sunt împărțiți: potrivit unui sondaj INSCOP, 4 din 10 cred că Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții în materie de securitate, în timp ce un procent similar preferă ca deciziile să rămână la nivel național în caz de agresiune.
Conform sondajului, 41,7% dintre români susțin că Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții de la statele membre în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în caz de agresiuni militare. De cealaltă parte, 43,2% consideră că statele membre ar trebui să păstreze toate atribuțiile în acest domeniu.
Sociologul Remus Ștefureac a declarat că lipsa unei opinii majoritare arată mai degrabă confuzie, alimentată de incapacitatea autorităților de a explica clar poziția României. El a subliniat că se invocă frecvent formula „ne apără NATO”, fără a se explica faptul că cea mai importantă forță de apărare a NATO pe teritoriul României este chiar Armata României, o armată subfinanțată cronic, care ar fi trebuit să beneficieze de un buget de 2% din PIB, adesea nerespectat, în condițiile unui război la graniță.
Dintre cei care consideră că UE ar trebui să preia mai multe atribuții în privința apărării, majoritatea sunt votanți USR, urmați de votanți PNL, PSD și AUR, în special tineri sub 30 de ani. În schimb, afirmația că statele membre ar trebui să își păstreze toate atribuțiile în privința securității este susținută în special de votanții AUR, urmați de votanții PNL, PSD și, într-o măsură mai mică, USR.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin intermediul unui chestionar, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului simplu, stratificat, este de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
