România sprijină economia rusă: creștere de 57% în importurile de energie din Rusia în 2025
Mai multe ţări din Uniunea Europeană (UE) înregistrează o creştere a importurilor de energie din Rusia în 2025, printre care se numără Franţa, Olanda, România şi Portugalia. În cazul României, se estimează o creştere de 57%. Această situaţie este întâlnită în contextul în care Europa continuă să finanţeze ambele părţi implicate în războiul din Ucraina, ceea ce a stârnit critici din partea preşedintelui Donald Trump.
Analiza Reuters arată că ajutorul militar acordat Ucrainei este contrabalansat de plăţile pentru energie către Moscova. În al patrulea an al conflictului, Uniunea Europeană se află într-o poziţie complicată, continuând să sprijine Ucraina, în timp ce importurile de energie din Rusia generează miliarde de euro pentru economia de război a Kremlinului.
Blocul european a reuşit să-şi reducă dependenţa de Rusia, care era cândva principalul furnizor de energie, cu aproximativ 90% din 2022. Totuşi, în primele opt luni ale anului 2023, UE a importat energie din Rusia în valoare de peste 11 miliarde de euro. Şapte dintre cele 27 de ţări membre au crescut valoarea importurilor comparativ cu anul precedent, incluzând cinci state care susţin Ucraina. Franţa a înregistrat o creştere de 40% în achiziţiile de energie rusă, ajungând la 2,2 miliarde de euro, iar Olanda a avut o creştere de 72%, până la 498 de milioane de euro.
Vaibhav Raghunandan, specialist în relaţiile UE-Rusia, a descris această situaţie ca fiind „o formă de autosabotaj”, având în vedere că veniturile generate din vânzările de energie reprezintă principala sursă de finanţare pentru Rusia în contextul războiului.
Criticile preşedintelui Trump au fost adresate liderilor europeni, solicitându-le să oprească achiziţiile de energie din Rusia în timp ce se confruntă cu aceasta. Potrivit spuselor lui Trump, „Europa trebuie să ia măsuri”, subliniind inconsistenţa comportamentului european.
Ministerul francez al Energiei a explicat că creşterea importurilor din Rusia se datorează livrărilor destinate altor clienţi, fără a oferi detalii despre acestea. De asemenea, guvernul olandez a subliniat că nu are puterea de a bloca contractele existente între companiile energetice europene şi furnizorii ruşi, deşi susţine planurile UE de a renunţa treptat la energia rusă.
Gazul natural lichefiat (GNL) reprezintă în prezent cea mai mare import de energie din Rusia în UE, fiind responsabil pentru aproape jumătate din valoarea totală a achiziţiilor. Comisia Europeană a anunţat intenţia de a accelera interdicţia privind GNL-ul rusesc până în 2027, cu un termen iniţial stabilit pentru 2028.
Importurile totale de energie rusă ale Uniunii Europene în 2022, anul invaziei, au depăşit 213 miliarde de euro, o sumă semnificativ mai mare decât asistenţa acordată Ucrainei, care s-a ridicat la 167 de miliarde de euro. Companiile energetice, precum TotalEnergies, Shell şi Naturgy, invocă existenţa unor contracte pe termen lung care le obligă să continue importurile de GNL rusesc.
Astfel, România se alătură altor ţări europene, înregistrând o creştere semnificativă a importurilor de energie din Rusia, ceea ce ridică întrebări importante despre politica energetică a Uniunii Europene în contextul conflictului din Ucraina.
