România și Ungaria, lideri ai stagnării economice în regiune
Creșterea economică anuală a României din trimestrul al doilea a fost de 0,3%, cea mai redusă din regiune, alături de Ungaria, care a înregistrat o creștere de 0,1%. Această evoluție a fost la jumătate față de așteptările analiștilor, care estimau o dinamică de 0,6%. De asemenea, Erste a revizuit în jos estimările de creștere economică pentru 2026 și a semnalat riscuri și pentru prognoza pe anul curent.
În regiune, economia Poloniei a crescut cel mai rapid, cu 3,4% anual, urmată de Croația (2,9%), Cehia (2,4%) și Serbia (3,4%). România, Slovacia (0,4%) și Slovenia (0,7%) au fost codașe.
Dinamica vânzărilor cu amănuntul a încetinit în ultimele luni, pe fondul scăderii dinamicii salariale și al pesimismului crescut al consumatorilor. Sectorul serviciilor a avut evoluții mixte, iar industria a înregistrat o ușoară îmbunătățire în termeni trimestriali. Economistul la ING Bank România, Ștefan Posea, a menționat că datele de creștere publicate nu permit multe interpretări înaintea publicării detaliilor complete.
ING păstrează prognoza de creștere economică de 0,3% pentru acest an, cu riscuri negative din cauza încrederii scăzute a consumatorilor, dar compensează parțial prin termenele stricte pentru investițiile publice și prin creșterea productivității datorită modernizării infrastructurii. Erste menține estimarea de 1,3% pentru 2023, dar avertizează că aceasta ar putea fi revizuită în jos.
BCR a redus prognoza de creștere economică pentru anul viitor de la 3,1% la 2,1%, luând în considerare măsurile de consolidare fiscală recent anunțate și peisajul global actual. Se subliniază importanța investițiilor susținute de fondurile UE pentru creșterea PIB-ului anul viitor, având în vedere că consumul ar trebui să rămână scăzut față de normele istorice.
Discrepanțele din datele INS indică o dinamică secvențială de 1,2% în T2 față de T1, în contrast cu mediana Bloomberg de 0,3%. Dinamica anuală ajustată sezonier a fost de 2,1%. Economistul Vlad Ioniță a evidențiat că există o mare discrepanță între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată, ceea ce complică estimările viitoare.
Indicatorii de încredere în economia românească au scăzut substanțial în acest an, intrând sub pragul de 100 de puncte, ceea ce sugerează o scădere a activității economice începând cu al doilea trimestru. Datele din iulie indică un pesimism crescut al consumatorilor, afectând sectoarele de retail și servicii. Banca Națională a României a avertizat că economia a intrat pe o pantă descendentă a cererii, estimând o dinamică sub potențial cu până la 3 puncte procentuale în anul următor. Inflația este așteptată să depășească 9% în acest an, pe fondul majorării taxelor și accizelor, precum și a creșterii facturilor la energia electrică.
