România atrage 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale
Ministerul Finanţelor a reușit, pe 2 octombrie 2025, să atragă aproximativ 4 miliarde de euro de pe pieţele externe, în cadrul uneia dintre cele mai de succes emisiuni de euroobligaţiuni din istorie, fiind a patra tranzacţie realizată în acest an. Emisiunea a fost structuratã în trei tranşe: 2 miliarde de euro cu scadenţa de 7 ani (2033), 1 miliard de euro cu scadenţa de 12 ani (2037) şi 1 miliard de euro cu o nouă tranşă de 20 de ani (2045). Aceasta emisiune reprezintă ultima tranzacţie publică de euroobligaţiuni a României pentru anul 2025.
Ministerul Finanţelor a continuat să gestioneze activ portofoliul de datorie, implementând o operaţiune de răscumpărare anticipată a euroobligaţiunilor scadente în 2026 pentru a limita riscul de refinanţare. România a lansat oferte de răscumpărare la preţ fix pe parcursul a 5 zile lucrătoare pentru cele trei obligaţiuni cu scadenţa în 2026, având o valoare cumulată de 4,25 miliarde euro. Pe 10 octombrie, a fost încheiată operaţiunea de răscumpărare anticipată parţială, totalizând aproximativ 1 miliard de euro, după cum urmează:
- 550 milioane de euro din obligaţiunile cu scadenţa la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune);
- 240,3 milioane de euro din obligaţiunile cu scadenţa la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune);
- 209,6 milioane de euro din obligaţiunile cu scadenţa la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune).
Conform Ministerului Finanţelor, această tranzacţie a stabilit noi recorduri, incluzând cel mai mare volum total maxim al ordinelor din partea investitorilor, de 17,5 miliarde EUR, cea mai mare reducere de spread (45 bps pentru tranşele de 7 şi 20 de ani, respectiv 40 bps pentru tranşa de 12 ani) și cea mai mare operaţiune de răscumpărare anticipată realizată de România, totalizând aproximativ 1 miliard de euro.
Strategia financiară a României
Emisiunea face parte din strategia României de a se finanţa extern în 2025, având ca scop acoperirea necesarului de finanţare și consolidarea rezervei de valută a statului. „Succesul României pe pieţele internaţionale de capital, în prima zi după adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcţia economică a ţării și în măsurile adoptate”, a afirmat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. Acesta a subliniat că semnalul transmis susţine continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală.
Emisiunea de euroobligaţiuni a avut o bază investiţională diversificată, din punct de vedere geografic și al tipurilor de investitori. Investitorii de tip „real money”, în special fonduri de active administrate privat, au avut o pondere semnificativă în cadrul maturităților: 71% pentru tranşa de 7 ani, 51% pentru tranşa de 12 ani și 69% pentru tranşa de 20 de ani. Fondurile de pensii și asigurări au avut cea mai mare participare la tranşa de 12 ani (18%). Fondurile suverane și instituţiile oficiale au contribuit echilibrat la toate tranşele, cu o pondere de 5% pentru maturitățile de 7 și 20 de ani și 8% pentru tranşa de 12 ani.
Distribuția geografică a investitorilor pentru maturitatea de 7 ani a fost: UK 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, România 4%, Asia și Orientul Mijlociu 3%. Pentru maturitatea de 12 ani, distribuția a fost: UK 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, România 9%, Asia și Orientul Mijlociu 5%. În ceea ce privește maturitatea de 20 de ani, distribuția a fost: UK 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, România 2%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.
România a vândut obligaţiuni în 3 tranşe, din care 2 miliarde de euro cu maturitatea de 7 ani, având un randament de 5,486% și o rată de dobândă de 5,375% pe an, 1 miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, având un randament de 6,208% și o rată de dobândă de 6,125% pe an, și 1 miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, având un randament de 6,620% și o rată de dobândă de 6,500% pe an.
