România, pe un trend descendent: Populația a pierdut peste 2,5 milioane de suflete în două decenii
România a înregistrat cea mai mare scădere a populației dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu peste 2,5 milioane de locuitori pierduți în ultimele două decenii, conform celei mai recente ediții a publicației „Demografia Europei 2025”, publicată de Eurostat. România este urmată de Polonia și Bulgaria.
În prezent, Uniunea Europeană are o populație de 449 de milioane de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 0,4%. Cele mai populate state membre rămân Germania (83,4 milioane), Franța (68,4 milioane) și Italia (58,9 milioane), care însumează aproape jumătate din populația totală a UE. Cele mai mici populații sunt înregistrate în Malta (563.000 locuitori), Luxemburg (672.000) și Cipru (934.000).
Potrivit Eurostat, creșterea populației în ansamblul UE se datorează în principal reluării fluxurilor migratorii după pandemia de COVID-19 și sosirii persoanelor strămutate din Ucraina, care au primit statut de protecție temporară în mai multe state europene.
În termeni relativi, raportând scăderea populației la totalul locuitorilor, cele mai semnificative reduceri au fost consemnate în Letonia (−18%), Bulgaria (−17%), Lituania (−15%) și România (−11%). Pe de altă parte, cele mai mari creșteri relative ale populației s-au înregistrat în Luxemburg (48%), Malta (41%), Irlanda (33%) și Cipru (29%).
România și Bulgaria au înregistrat cele mai mari scăderi ale densității populației din UE în ultimele două decenii. În România, densitatea a scăzut de la 95 la 81 locuitori pe kilometru pătrat, iar în Bulgaria de la 70 la 59. În contrast, densitatea medie a populației UE a crescut de la 105 la 109 persoane/km² în ultimii 20 de ani, cu 19 state membre raportând creșteri. Cele mai mari salturi au fost observate în Malta (de la 1.263 la 1.766 persoane/km²) și Luxemburg (de la 175 la 258 persoane/km²).
Peste 13,9 milioane de cetățeni europeni locuiau, la începutul anului 2024, într-un alt stat membru al UE decât cel de origine. Românii reprezintă cel mai mare grup în această categorie, cu aproximativ 3,1 milioane de persoane, adică 22% din totalul cetățenilor europeni care locuiesc în altă țară a Uniunii. Pe următoarele locuri se află italienii și polonezii.
Proporția nașterilor în afara căsătoriei în Uniunea Europeană a fost de 41,1% în anul 2023. Cel puțin jumătate dintre nașteri au avut loc în afara căsătoriei în opt state membre, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în Bulgaria (59,7%), Portugalia (59,5%) și Franța (58,5%). Cele mai scăzute rate au fost observate în Grecia (9,7%), Ungaria (24,4%) și Croația (26,1%).
La nivel european, proporția nașterilor în afara căsătoriei a crescut treptat în ultimele două decenii, de la 35,3% în 2003 la un vârf de 42,2% în 2016. În 2023, valoarea a fost de 40,0%, după mai mulți ani de fluctuații. Comparativ cu 2003, ponderea nașterilor în afara căsătoriei a crescut în 23 de țări membre și a scăzut în 4. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Portugalia (+32,6 puncte procentuale), iar cea mai mare scădere în Ungaria (−7,9 puncte procentuale).
Un alt indicator al îmbătrânirii populației europene este vârsta mediană, care a ajuns la 44,7 ani în 2024, față de 39,3 ani în 2004. Italia are cea mai mare vârstă mediană (48,7 ani), urmată de Bulgaria și Portugalia (ambele cu 47,1 ani), și Grecia (46,9 ani). Cele mai tinere populații sunt înregistrate în Irlanda (39,4 ani), Luxemburg (39,7 ani), Malta (39,8 ani) și Cipru (40,6 ani).
România a înregistrat cea mai mare creștere a vârstei mediane în ultimii 20 de ani, cu un plus de 8,4 ani, urmată de Portugalia (+8,3 ani). La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Suedia (+1,1 ani) și Luxemburg (+1,8 ani).
