România își revitalizează „comoara” subterană: proiecte miniere de miliarde de euro pe cale de reluare
Inițiativa Uniunii Europene de a reduce dependența Europei de importurile de materii prime critice, în special din China, a dus la reactivarea mai multor proiecte miniere abandonate. România va beneficia de un sprijin de 615 milioane de euro pentru extragerea resurselor esențiale în dezvoltarea tehnologiilor moderne din domenii precum aeronautica, echipamentele medicale și telecomunicațiile.
În urmă cu 21 de ani, mina de la Baia de Fier, care conține cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, a fost închisă din lipsă de profitabilitate. În prezent, peisajul din Baia de Fier, situată la 235 de kilometri de București, este dezolant, cu clădiri dărăpănate și mașinării ruginite. Totuși, mina este pe cale de a fi redeschisă de Salrom, datorită contextului geopolitic actual. Aproape 200 de milioane de euro vor fi alocate pentru repornirea acestei mine, parte din cele trei proiecte strategice din România, anunțate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii martie.
Pe lângă mina de la Baia de Fier, România va primi finanțare și pentru alte două proiecte miniere situate la Budureasa și Rovina. Grafitul extras va fi utilizat în industria auto, în special în bateriile mașinilor electrice și în stocarea energiei. De asemenea, magneziul, o altă resursă importantă, este esențial pentru producția de aliaje ușoare utilizate în industriile auto, aerospațială și de apărare, Europa depinzând aproape complet de importuri pentru această resursă.
Mina de la Baia de Fier, care a angajat cândva 500 de muncitori, este situată în apropierea celui mai mare zăcământ de grafit din Europa, un mineral crucial pentru tehnologii avansate, de la bateriile pentru mașini electrice până la carena submarinelor. Zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea cel mai mare din Europa, conform companiei canadiene Euro Sun Mining, care deține licența de exploatare. Acest proiect, însă, este cel mai controversat dintre cele trei, fiind afectat de opresiunea activiștilor de mediu care au blocat mai multe investiții în zonă.
Cuprul, deși nu este un metal rar, a devenit din ce în ce mai important datorită utilizării sale în semiconductori, turbine eoliene, mașini electrice și echipamente militare. Autoritățile române au informat Comisia Europeană că țara dispune de o varietate de metale, inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, încercând să obțină și mai mult sprijin financiar.
Ministrul economiei, Bogdan Ivan, a declarat: „Extragem și procesăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului.” În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea metalelor și a deșeurilor miniere. Guvernul român intenționează să depună proiectul minier la Comisia Europeană în al treilea trimestru al acestui an, însă experții avertizează că sprijinul extern va fi crucial pentru succesul acestor inițiative. Mulți dintre foștii mineri s-au pensionat sau au găsit locuri de muncă în străinătate, iar singura facultate specializată în industria minieră din România se confruntă cu dificultăți în atragerea studenților din cauza percepției negative asupra acestei industrii, care a fost în declin constant după căderea regimului comunist.
