România în fața crizei: Măsuri drastice de austeritate
Românii vor suporta costuri sociale semnificative pentru stabilizarea finanțelor publice, în cadrul celui mai amplu program de austeritate de la criza financiară încoace, lansat într-un context politic fragil și cu perspective economice incerte. Guvernul de la București se confruntă cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ajuns anul trecut la 9,3% din PIB.
Începând din august, se vor implementa creșteri semnificative de taxe, accize și impozite, se vor face reduceri de cheltuieli, iar guvernul promite tăieri de privilegii. Observatorii anticipează o creștere a inflației de la 5,7% în prezent până la 8% în cursul acestui an. De asemenea, se preconizează că, până în 2026, nici pensiile, nici ajutoarele sociale, nici salariile din sectorul public nu vor crește, pentru a menține cheltuielile publice sub control.
Acest efort ar urma să genereze venituri suplimentare suficiente pentru a acoperi aproape jumătate din necesarul de consolidare bugetară, astfel încât deficitul din acest an să coboare la 8%. Măsurile de austeritate vor avea un impact dureros asupra cetățenilor, cu efecte negative asupra creșterii economice, inflației și șomajului.
Tensiuni în coaliție și provocări politice
În timp ce mii de oameni au protestat împotriva pachetului de austeritate, opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. Acesta, deși are o viziune clară, conduce o coaliție formată din patru partide, în cadrul căreia se conturează deja tendințe de distanțare față de politica de austeritate. Aceste provocări economice și politice ar putea submina agenda ambițioasă a guvernului.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu, descris ca „chipul procesului de reformă”, a fost nevoit să-și dea demisia după ce s-a aflat că a mituit o inspectoare fiscală. Perspectivele economice rămân sumbre, cu o creștere economică infimă anul acesta, iar speranțele se leagă de consumul intern, în contextul în care oamenii își vor folosi economiile în așteptarea unei ameliorări rapide.
Concluzii privind economia României
Pe termen scurt, se așteaptă o creștere a inflației și stagnarea economiei, cu un posibil efect pozitiv doar prin reducerea deficitului de cont curent. Datoria publică va crește în 2025, iar Banca Națională nu va reduce dobânda-cheie de 6,5%, menținând condițiile stricte de creditare. Totuși, investitorii străini continuă să împrumute statul român, atrași de randamentele obligațiunilor mai ridicate decât în alte țări europene.
