România în cifre: O scădere de 0,2% a PIB-ului în ultimele trei luni
După două trimestre aproape stagnante, PIB-ul României a avansat cu 1,6% în perioada iulie–septembrie 2025, însă declinul de 0,2% față de trimestrul precedent arată că motoarele economiei încetinesc vizibil. Analiștii avertizează că avansul este fragil, iar România se apropie de recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului.
Fragilitatea creșterii economice
Economistul Radu Nechita a explicat că această încetinire a PIB-ului arată că se produce mai puțină bogăție nouă decât înainte, iar românii simt efectele în mod diferit. PIB-ul reprezintă suma valorii adăugate create într-un an în economie, incluzând salarii și profituri. Nechita a subliniat că nu orice creștere a PIB-ului este o veste bună; unele creșteri pot fi „pe datorie” sau rezultatul unor cheltuieli publice ineficiente.
Deficit bugetar și cheltuieli în creștere
Problema României nu constă în veniturile scăzute, ci în cheltuirea excesivă, potrivit lui Radu Nechita. Deficitul bugetar ar trebui raportat la veniturile statului, nu la PIB. Nechita a criticat creșterile de taxe în contextul unei economii care dă semne de oboseală, menționând că impozitele creează presiune asupra firmelor și descurajează investițiile.
Perspectivele economice
Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, a menționat că, dacă se va înregistra aceeași scădere de 0,2% în trimestrul patru, România va intra în recesiune tehnică, însă aceasta ar putea fi ușoară. El a subliniat că, raportat la trimestrul trei din 2024, economia a crescut cu 1,6%, ceea ce ar putea indica o creștere economică ușor pozitivă pentru anul 2025.
Importanța fondurilor europene
Codirlașu a subliniat că relansarea economiei va depinde masiv de fondurile europene, estimând că din PNRR sunt disponibile în jur de 10 miliarde de euro. Atracția fondurilor de coeziune și cele dedicate apărării ar putea aduce un record istoric de bani europeni în țară, dar este nevoie de voință politică pentru implementarea reformelor asumate.
Puterile de cumpărare și inflația
Românii resimt încetinirea economiei prin scăderea puterii de cumpărare, deoarece inflația rămâne ridicată, iar salariile nu țin pasul cu prețurile. Codirlașu a explicat că dezechilibrele sunt corectate adesea prin inflație, iar salariile cresc mai încet decât inflația, ceea ce duce la pierderi reale pentru cetățeni.
Prognoze economice
Instituțiile internaționale, inclusiv FMI și Banca Mondială, au redus estimările privind creșterea economică a României, ceea ce sugerează o stagnare sau o creștere foarte lentă în perioada următoare. Codirlașu a avertizat că deficitul bugetar rămâne nesustenabil, iar lipsa reformelor sugerează că vor urma noi creșteri de taxe.
Direcția economiei românești
Experții subliniază că direcția în care va merge România depinde de natura măsurilor luate de guvern. Radu Nechita a afirmat că o recesiune poate fi benefică dacă rezultă din eliminarea cheltuielilor neproductive. Codirlașu a avertizat că fără reforme și utilizarea inteligentă a fondurilor europene, perspectivele economice sunt limitate.
