România își revendică aurul împrumutat Rusiei
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Cristian Păunescu, a discutat, într-un interviu pentru postul public de televiziune polonez TVPWorld, despre recuperarea Tezaurului României, care nu a fost restituit de Rusia. Păunescu a subliniat că pentru români, recuperarea acestuia reprezintă o datorie morală, având în vedere că s-au încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia, au ignorat această obligație. Valoarea Tezaurului este estimată la aproximativ 8 miliarde de euro.
Context istoric
În decembrie 1916, România se confrunta cu o criză gravă în contextul Primului Război Mondial. După ce a intrat în război de partea aliaților, regatul român, amenințat de trupele germane, a decis să trimită obiectele de valoare, inclusiv 91,5 tone de aur, în Rusia țaristă pentru a fi păstrate în siguranță. Aurul nu a fost niciodată returnat, rămânând în seifurile rusești pe parcursul comunismului și al Războiului Rece.
O datorie morală
Păunescu a declarat: „Recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri. Nu am uitat și nu am cedat în această luptă.” El a menționat că de-a lungul timpului, autoritățile române au încercat să determine Kremlinul să se implice în problema restituirii aurului, dar fără succes. Deși unele artefacte istorice au fost returnate în 1935 și 1956, rezervele de aur nu au fost restituite.
Comisia din 2003
În 2003, România și Rusia au semnat un tratat care a dus la crearea unei comisii pentru a analiza problema Tezaurului. Specialiștii ruși au confirmat autenticitatea documentelor românești, dar au solicitat verificarea documentelor similare din arhivele ruse. Negocierile au fost suspendate în prezent din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Ce urmează?
Unii oficiali români continuă să insiste asupra restituirii Tezaurului. Eugen Tomac, europarlamentar, a prezentat o moțiune în Parlamentul European prin care solicita Rusiei să returneze aurul, moțiune adoptată cu sprijinul tuturor partidelor. Tomac a subliniat că este esențial ca acest subiect să fie pe agenda diplomatică a Uniunii Europene.
O posibilă soluție discutată în mass-media este utilizarea activelor rusești înghețate, confiscate ca răspuns la invazia Ucrainei, pentru a rambursa României aurul. Păunescu a afirmat că utilizarea acestor active ar putea fi o opțiune, în ciuda dificultăților legale implicate.
Poziția Ministerului Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat că urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur prin continuarea activității comisiei formate în 2003, care a fost întreruptă din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ministerul a subliniat că intenția părții române este de a relua discuțiile atunci când situația politică va permite.
Obiectivul final rămâne clar: repararea unei nedreptăți vechi de un secol. Tomac a afirmat: „Pentru noi, nu este vorba doar de valoarea enormă a aurului. Este vorba de istorie, demnitate și identitate națională. România are datoria morală și legală de a nu renunța la ceea ce îi aparține.”
