România, chemată în fața Curții de Justiție de către Comisia Europeană pentru neconformități în monitorizarea calității aerului
Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor referitoare la calitatea aerului. Executivul comunitar a constatat că rețeaua națională de monitorizare a calității aerului este incompletă și nu furnizează date conforme cu normele europene.
Uniunea Europeană are două directive care stabilesc modul în care trebuie măsurată și evaluată calitatea aerului, impunând fiecărui stat să dispună de o rețea de stații care să măsoare poluanții din atmosferă. Aceste stații trebuie să fie suficiente ca număr, amplasate în locuri reprezentative (în orașe aglomerate, zone industriale sau lângă trafic intens) și să ofere date corecte și complete. Scopul acestor reguli este de a permite statelor să ia decizii eficiente pentru protejarea sănătății oamenilor.
Ce nu funcționează în România
Conform comunicatului de presă al Comisiei Europene, România nu și-a organizat rețeaua de monitorizare conform cerințelor europene. În multe zone, nu există suficiente puncte de măsurare, iar stațiile existente nu sunt amplasate corect. De asemenea, calitatea datelor obținute nu îndeplinește standardele, ceea ce duce la măsurători incomplete sau nesigure.
Aceste deficiențe afectează monitorizarea unor poluanți importanți, cum ar fi particulele fine PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf și oxizii de azot, precum și substanțe toxice precum metalele grele și benzo(a)pirenul, un compus cancerigen. Fără o monitorizare corectă, evaluarea riscurilor pentru populație devine dificilă.
Avertismente repetate din partea Bruxellesului
Comisia Europeană a avertizat România încă din 2017, printr-o scrisoare oficială, urmată de o nouă atenționare în 2019 și un aviz motivat în 2023. Deși autoritățile române au început modernizarea rețelei de monitorizare, Comisia consideră că schimbările nu sunt suficiente și că persistă numeroase neconformități.
Monitorizarea corectă a aerului este esențială pentru orice strategie de reducere a poluării. Particulele PM2.5 sunt asociate cu boli respiratorii și afecțiuni cardiovasculare, iar benzo(a)pirenul poate crește riscul de cancer. Fără date precise despre nivelurile acestor substanțe, România nu poate proteja eficient populația.
Odată ce cazul a fost trimis la Curtea de Justiție a UE, România poate fi obligată să ia măsuri rapide și eficiente pentru a remedia deficiențele. În cazul în care nu se conformează, Curtea poate impune sancțiuni financiare, inclusiv penalități zilnice până la rezolvarea problemelor. Directivele neîndeplinite fac parte din strategia europeană pentru reducerea poluării până în 2030, un obiectiv esențial pentru sănătatea publică și protejarea mediului.
