Colaborarea României, Bulgariei și Turciei pentru securitatea Mării Negre
România, Bulgaria și Turcia trebuie să extindă activitatea grupului de combatere a minelor din Marea Neagră și să includă patrule care să protejeze instalațiile energetice și rutele comerciale împotriva unor posibile atacuri rusești, a declarat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu. Aceasta a fost afirmată într-un interviu acordat agenției de știri Reuters.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, minele plutitoare provenite de la câmpurile de luptă au constituit o amenințare pentru transportul maritim din Marea Neagră. Ca urmare, aliații NATO din regiune – România, Bulgaria și Turcia – au creat un grup comun de contramăsuri împotriva minelor (MCM Marea Neagră) anul trecut.
Moșteanu a subliniat că acest proiect va trebui extins într-un proiect de patrulare în următorii ani, menționând că vor discuta acest lucru cu aliații în viitorul apropiat. „Marea Neagră va continua să fie un câmp de luptă pentru Rusia. Noi trebuie să o descurajăm și să ne protejăm interesele, care sunt infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea de navigație”, a declarat acesta.
România, având o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, a fost deja afectată de fragmente de drone rusești de mai multe ori în timpul conflictului. Moșteanu a mai menționat încercări „aproape zilnice” de a bruia semnalele de telefonie mobilă în regiune, sugerând că Rusia s-ar afla probabil în spatele acestor atacuri, acuzații pe care Rusia le-a negat constant.
Se preconizează că România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și un exportator net de gaze până în 2027, după finalizarea unui proiect major de producție offshore. În plus, Moșteanu a indicat că România, care încearcă în prezent să își reducă deficitul bugetar cel mai mare din UE, este puțin probabil să contribuie la noul mecanism de finanțare al NATO – Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina (PURL).
