România ar putea atinge un PIB de peste 700 miliarde de euro în 2034
România are șanse să depășească un PIB nominal de 700 miliarde de euro în 2034 și să se apropie de 800 miliarde de euro în 2035, cu un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară, conform estimărilor macroeconomiștilor. Aceste previziuni ar plasa țara în competiție cu economii europene precum Austria și Suedia pentru a ocupa un loc în top 10 economii din Uniunea Europeană.
Îmbunătățirea semnificativă a nivelului de trai al românilor va fi reflectată în creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare. De la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent.
O economie robustă și diversificată
Economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru, a declarat că până în 2035 se așteaptă la o economie robustă, matură și diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă și oferta locală. Sectoare precum IT, construcții și auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industriile emergente precum energia regenerabilă.
Modernizarea infrastructurii fizice și digitale, susținută de fondurile europene, va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare regională. Tătaru a subliniat că absorbția eficientă a fondurilor europene, estimată la aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 și 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027, va stimula modernizarea infrastructurii și a capitalului uman, generând un „salt major” al economiei.
Investiții și stabilitate macroeconomică
România are potențialul de a deveni o destinație atractivă pentru investitorii străini, cu condiția menținerii stabilității macroeconomice, care include un deficit bugetar controlat, inflație redusă și un leu previzibil. Atingerea țintelor fiscale, cum ar fi un deficit sub 3% din PIB, va crește încrederea investitorilor.
Îmbunătățirea infrastructurii, inclusiv dezvoltarea autostrăzilor, căilor ferate și porturilor, va spori atractivitatea României ca hub de producție și distribuție. Tendința de nearshoring, relocarea producției mai aproape de piețele vestice, este deja vizibilă prin investiții noi în producție.
Integrarea tehnologiilor de viitor
Sectorul IT&C din România, care a demonstrat reziliență și potențial de creștere, va continua să se dezvolte rapid. România poate deveni un hub regional IT&C, cu un ecosistem de startup-uri tech în expansiune. Integrarea tehnologiilor precum inteligența artificială și blockchain va îmbunătăți semnificativ economia. De asemenea, sectorul energiei regenerabile va beneficia de angajamentele UE privind schimbările climatice, estimându-se că până în 2034 jumătate din consumul final de energie al țării ar putea proveni din surse regenerabile.
Viitorul agriculturii românești
În ceea ce privește agricultura, viitorul acestui sector va depinde de capacitatea de adaptare la schimbările climatice și de adoptarea noilor tehnologii digitale, susținute de programele și fondurile UE destinate digitalizării rurale. Se estimează că în 2035 agricultura românească va fi mai rezistentă la climă și bine tehnologizată.
Creșterea salariilor și investiții
Salariile din România tind să crească mai rapid decât inflația, cu o creștere de aproximativ 480% a salariului mediu net din 2007 până în prezent, comparativ cu o creștere a prețurilor de 125%. Această convergență salarială cu Uniunea Europeană este de așteptat să continue până în 2035.
Investițiile imobiliare vor rămâne în topul preferințelor românilor, având în vedere că 95% dintre români locuiesc în propria casă, iar atracția pentru apartamente și terenuri va continua pe fondul urbanizării și creșterii economice. Totodată, se observă un apetit crescut pentru investiții financiare, cu un interes tot mai mare pentru bursa de valori.
