REZULTATELE FURTULUI COIFULUI DE LA COȚOFENEȘTI: Ministerul Culturii și Provocările Managementului Provizoriu
Ministerul Culturii consideră că furtul bunurilor clasate în categoria juridică tezaur, inclusiv Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, precum și valoarea de asigurare foarte mică, sunt rezultatul managementului interimar de la Muzeul Național de Istorie. În urma unei verificări efectuate de minister, s-a constatat că, din cele 16 muzee de importanță națională, 7 au conducerea asigurată de un manager interimar din anul 2010.
În cadrul verificărilor, Ministerul Culturii a identificat probleme grave la Muzeul Național de Istorie, care este singura instituție muzeală cu pază armată asigurată de Jandarmeria Română, considerată o vulnerabilitate majoră pentru bunurile clasate în categoria juridică tezaur. Alte nereguli constatate includ depozitarea bunurilor de patrimoniu în curți, organizarea expozițiilor fără respectarea procedurilor legale, vânzarea de bilete false și existența unui „muzeu în muzeu” fără forme legale.
Ministerul propune automatizarea accesului în muzee și eliminarea casieriei, ca măsuri necesare pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural. Analiza a scos în evidență că, din totalul de 16 muzee, în 7 dintre ele conducerea este asigurată de manageri interimari din 2010, fără o reevaluare a bunurilor clasate. Muzeele afectate sunt: Muzeul Național „Brukenthal” Sibiu, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Național „Brătianu”, Muzeul de Artă „Vasile Grigore – Pictor și colecționar” București și Muzeul Național Bran.
Printre alte probleme constatate se numără:
- Încălcarea procedurii de inventariere, unde un singur număr de inventar este folosit pentru mai multe bunuri.
- Bunuri de patrimoniu depozitate în condiții necorespunzătoare, cum ar fi containerul la Muzeul Național „George Enescu”.
- Existența unui „muzeu în muzeu” fără forme legale care afectează expunerea bunurilor de tezaur.
- Contracte între muzee și terți pentru expoziții organizate fără respectarea procedurilor legale.
- Întârzierea emiterii certificatelor de clasare, ceea ce duce la discrepanțe între bunurile de tezaur clasate aflate în evidența muzeului și cele înregistrate la Ministerul Culturii.
- Administrarea defectuoasă a muzeelor și a resurselor, precum și lucrări de amenajare interioară efectuate fără acordul Direcției Județene de Cultură.
- Necesarul urgent de reparații la imobilele muzeelor pentru a asigura funcționarea acestora.
Ministerul Culturii a inițiat o hotărâre de guvern pentru modificarea legislației privind realizarea exporturilor, însă aceasta a fost respinsă de Ministerul Justiției. Noul Guvern va trebui să modifice legislația referitoare la evaluarea și selectarea managerilor instituțiilor muzeale, precum și să organizeze concursuri pentru ocuparea pozițiilor de manager interimar. De asemenea, se recomandă reevaluarea bunurilor de patrimoniu și implementarea de soluții tehnice pentru automatizarea accesului în muzee.
În urma verificărilor, Ministerul Culturii a primit numeroase sesizări legate de vânzarea de bilete false, iar Corpul de control al ministrului culturii a fost trimis pentru a investiga aceste situații, sesizând organele abilitate.
Ministerul Culturii administrează 19.708 bunuri de tezaur, dintr-un total de 45.606 clasate la nivel național. Recent, s-a raportat că două dintre cele mai valoroase artefacte istorice ale României, „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeie șezând”, au fost împrumutate pentru o expoziție în Danemarca, fiecare fiind asigurată pentru suma de 4,3 milioane de euro, aceeași valoare pentru care a fost asigurat coiful de aur de la Coțofenești, furat în ianuarie de la Muzeul Drents din Olanda.
