Revoluția Digitalizării: Cheltuieli ineficiente în instituțiile statului
Radu Miruță, noul ministru al Economiei și Digitalizării, a atras atenția asupra risipirii resurselor financiare în instituțiile statului, subliniind că angajații dispun de calculatoare de 2.000-3.000 de euro pentru activități simple, precum trimiterea de e-mailuri. „Sunt frumoase, că sunt albe și lucioase”, a declarat Miruță, evidențiind discrepanțele dintre echipamentele achiziționate și nevoile reale ale angajaților.
Ministrul a menționat că unii programatori folosesc calculatoare proprii din cauza lipsei de putere de procesare a echipamentelor primite de la serviciu. Aceasta face parte dintr-un plan mai amplu de digitalizare a statului, care include „reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware”.
Miruță a explicat că instituțiile cumpără licențe software aproape de două ori mai multe decât cele utilizate efectiv, plătind astfel sume considerabile pentru produse care nu sunt necesare. De exemplu, un software a costat 2 milioane de euro, dar utilizarea eficientă a acestor produse rămâne o problemă. „Păcatul este că acele produse software plătite din bani publici au funcționalități repetitive care pot fi utilizate în alte produse software”, a adăugat el.
Ministrul a propus standardizarea achizițiilor IT în funcție de nevoile reale ale angajaților, astfel încât resursele să fie alocate corespunzător. „Trebuie să se identifice un standard de echipare pentru tipuri de activitate, ca cel care are nevoie de resurse puternice să primească un dispozitiv electronic adecvat”, a explicat Miruță.
Radu Miruță a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului la Ministerul Economiei și Digitalizării, cu 55 de voturi „pentru” și 12 voturi „împotrivă”.
Guvernul își propune ca România să ajungă la media europeană în digitalizare până în 2027, cu obiective precum digitalizarea completă a 50% din serviciile publice și 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală. Atingerea acestor ținte ar putea genera o creștere a PIB-ului cu 3%, echivalentul a 11 miliarde de euro anual, comparabil cu întregul buget al sistemului de Educație.
