Revoluția digitală în sănătate: Impactul Inteligenței Artificiale asupra diagnosticului la MedLife în România
În ultimii ani, inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai discutate tehnologii din domeniul medical. Algoritmi capabili să analizeze imagini radiologice în câteva secunde și modele care interpretează date genetice complexe cresc acuratețea diagnosticelor, contribuie la personalizarea tratamentelor și duc la un act medical mai sigur. Această tendință, începută în sistemele medicale din Europa de Vest și SUA, se accelerează și în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România.
Investițiile în tehnologii inovative și în construirea unei expertize solide, precum cele derulate de MedLife, reflectă maturizarea pieței medicale din România și dorința de a aduce standardele locale la același nivel cu cele din centrele occidentale. Contrar temerilor populare, rolul real al inteligenței artificiale nu este de a înlocui medicul, ci de a-i extinde capacitatea de analiză, sprijinindu-l în luarea unor decizii bazate pe dovezi și oferindu-i mai mult timp pentru pacient. „Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei AI prezintă oportunități fără precedent de revoluționare a asistenței medicale, făcând-o mai eficace, mai accesibilă și mai sustenabilă din punct de vedere economic”, se arată într-un document al Comisiei Europene.
Uniunea Europeană investește masiv în digitalizarea sănătății, dar și în măsuri care să asigure utilizarea responsabilă, etică și sigură a AI. Mihai Marcu, CEO al Grupului MedLife, a subliniat că „genetica și inteligența artificială vor transforma medicina viitorului, iar MedLife își propune să fie în avangarda acestei schimbări.” Potrivit estimărilor, pacientul român al anului 2030 va fi mai informat și va avea o capacitate superioară de a-și monitoriza sănătatea.
Un posibil răspuns la criza în sănătate
Luna trecută, Comisia Europeană a lansat două strategii menite să accelereze utilizarea AI în industria și știința din UE, inclusiv în domeniul medical. Aceste strategii includ măsuri pentru atragerea oamenilor de știință de top și stimularea cercetărilor în domeniul AI, precum și dublarea investițiilor anuale în domeniu, depășind 3 miliarde de euro. AI este văzută ca o soluție la criza cu care se confruntă sistemul medical, având în vedere creșterea proporției populației cu vârsta de peste 65 de ani, care a crescut de la 16% în 2000 la peste 21% în 2023, cu prognoze de atingere a aproape 30% până în 2050.
40% dintre cetățenii UE cu vârsta de peste 65 de ani suferă de cel puțin două afecțiuni cronice, ceea ce va traduce probabil o creștere a cererii de servicii medicale. În plus, deficitul de lucrători medicali și inegalitățile în materie de asistență medicală între țările UE contribuie la provocările sistemului. Costul estimat al acestor inegalități se ridică la 980 de miliarde de euro pe an.
Proiecte de cercetare de miliarde de dolari
Între 2015 și 2024, au fost finanțate în UE 553 de proiecte de cercetare pe tema AI în domeniul sănătății, cu o valoare totală de 3,53 miliarde de euro, media fiind de 6,73 milioane de euro pe proiect. Dispozitivele cu inteligență artificială sunt utile pentru diagnosticare, excelând în analizarea datelor imagistice complexe pentru a detecta anomalii cu o precizie ridicată. AI a demonstrat capacitatea de a îmbunătăți acuratețea și eficiența interpretării imaginilor radiologice.
Un raport din 2022 a arătat că utilizarea AI în radiologia pediatrică conduce la un diagnostic mai rapid și precis, precum și la generarea de tratamente personalizate. Pe piețele mature, cum ar fi NHS din Marea Britanie, instrumentele AI sunt deja integrate în sistemele naționale de sănătate.
Proiect pilot de cercetare dezvoltat în România
În România, MedLife a inițiat un proiect pilot de cercetare centrat pe utilizarea AI și Big Data în imagistica medicală, având la bază o arhivă masivă de aproape un milion de imagini RMN. O echipă medicală cu experiență a definit ce înseamnă un raport imagistic de calitate. Algoritmul dezvoltat de MedLife „vede” de 20 de ori mai multe cazuri decât un radiolog experimentat într-o carieră întreagă, fiind capabil să identifice detalii subtile invizibile ochiului uman.
Medicul rămâne centrul actului medical, AI având un rol de sprijin în oferirea de informații pentru decizii mai bune. Proiectul MedLife deschide noi frontiere în cercetarea medicală din România, transformând informațiile nestructurate în baze de date accesibile pentru studii epidemiologice și clinice.
Inteligența artificială în diverse domenii
AI este utilizată cu succes și în cardiologie, unde algoritmii pot analiza datele pacienților pentru a adapta strategiile de prevenire și tratament. În genetică, AI ajută la procesarea volumelor mari de date pentru identificarea predispozițiilor la boală. MedLife își propune să democratizeze genetica și să ofere informații despre riscurile aferente fiecărei persoane.
Provocările în ceea ce privește adopția AI
Integrarea AI în medicină aduce și provocări, inclusiv discrepanțele de adopție între instituții și regiuni, lipsa infrastructurii digitale și resursele umane insuficient pregătite. Există riscuri legate de biasul din date și performanța inegală a algoritmilor, care pot afecta disproporționat anumite grupuri de pacienți.
Supravegherea umană a AI prevăzută în legislația UE
Legea europeană privind inteligența artificială, care a intrat în vigoare pe 1 august 2024, promovează dezvoltarea responsabilă a AI. Sistemele AI utilizate în scopuri medicale trebuie să respecte cerințe stricte, inclusiv supraveghere umană. Se așteaptă ca inteligența artificială să continue să se dezvolte, iar rolul său în medicină să devină tot mai important, colaborarea dintre tehnologie și oameni fiind esențială pentru succesul acestei transformări.
