Realitatea Plus, sub lupa ANAF: O investigație asupra unui conglomerat de afaceri cu o potențială pierdere de 50 de milioane de euro
O rețea de 70 de firme, printre care se numără și postul de televiziune Realitatea Plus, ar fi reușit să rostogolească datorii de aproape 260 de milioane de lei către bugetul statului, majoritatea acestora fiind arierate. Această descoperire a fost făcută de inspectorii Fiscului în cadrul unui control asupra firmelor de protecție și pază din țară.
Conform surselor apropiate investigației, o companie care oferea aceste servicii pe hârtie se ocupa, în realitate, de promovarea în legătură cu postul condus de Maricel Păcuraru. ANAF a constatat că societatea media este conectată la un grup extins de firme cu administratori comuni și rude până la gradul al III-lea care exercită controlul. Aceste firme operau prin tranzacții între ele, în mare parte doar pe hârtie, cu scopul de a evita plata taxelor. Astfel, profiturile erau diminuate artificial, iar impozitele nu erau plătite, inclusiv în situații de insolvență sau faliment.
Controlul efectuat de ANAF este considerat unul dintre cele mai complexe din ultimul an. „Din datele disponibile s-a constatat că societatea media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității. Majoritatea acestor societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control prin calitatea deținută în anumite firme. Astfel, datele A.N.A.F. au arătat că societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate”, a declarat ANAF.
ANAF a identificat un „comportament susceptibil să prejudicieze bugetul de stat” prin implementarea unui mecanism de tranzacții intragrup. Aceste operațiuni au fost considerate artificiale, fiind aparent lipsite de substanță economică și de o justificare comercială reală, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la scopul lor. La nivelul tuturor societăților din grup, analiza A.N.A.F. a relevat un comportament economic atipic, în care societățile mențin un nivel aparent de profitabilitate, însă pierderile înregistrate compensează acest profit, astfel încât, deși raportează profit (uneori chiar după deschiderea procedurii de faliment), nu achită obligații fiscale către bugetul de stat.
Fiscul a precizat că, la data controlului, existau restanțe la bugetul de stat de 8 milioane de lei, dintre care 6 milioane au fost achitate indirect, imediat după verificări, confirmându-se astfel „legăturile operaționale între entitățile grupului”. De asemenea, ANAF a subliniat că, până în prezent, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția organelor fiscale toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, respectiv contracte, tranzacții și documente justificative care să ateste realitatea și materialitatea operațiunilor economice.
