Reacțiile internaționale la demisia lui Ionuț Moșteanu
Demisia ministrului român al apărării, Ionuț Moșteanu, a fost consemnată de agențiile internaționale de presă, care subliniază contextul în care România, având cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre țările NATO, a fost martora unor incidente repetate de încălcare a spațiului său aerian. Demisia a intervenit cu două zile înainte de termenul-limită pentru a prezenta Comisiei Europene planul privind utilizarea fondurilor din programul SAFE al UE.
Ionuț Moșteanu a demisionat vineri, recunoscând că a mințit în CV-ul său cu privire la studiile sale, afirmând că nu dorește ca „greșelile” sale personale să distragă atenția de la activitatea esențială de a menține securitatea țării față de Rusia. Într-o postare pe Facebook, Moșteanu a menționat: „România și Europa sunt atacate de Rusia. Securitatea noastră națională trebuie protejată cu orice preț”.
România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv încălcări repetate ale spațiului aerian de către drone rusești și prezența minelor plutitoare în apele sale din Marea Neagră. Moșteanu a fost parte din coaliția pro-europeană de guvernare care a preluat puterea în iunie, după alegeri controversate, iar premierul Ilie Bolojan i-a mulțumit pentru cele cinci luni de activitate în funcție. Radu Miruță, ministrul economiei, va îndeplini funcția de ministru interimar al apărării.
Conform Agenției France-Presse (AFP), Moșteanu a recunoscut o „eroare” în CV-ul său referitoare la diplomele menționate. Decizia sa de a demisiona a fost motivată de dorința de a nu perturba conducerea țării în fața provocărilor externe. Politicianul a specificat: „Discursurile pe tema mea nu trebuie să distragă atenția celor care conduc țara în misiunea lor dificilă”.
Ministrul apărării din România a demisionat în contextul în care țara se află la 48 de ore de termenul limită pentru prezentarea unui plan Comisiei Europene privind cheltuirea fondurilor din programul SAFE, care prevede împrumuturi pentru achiziționarea de arme. România urmează să fie al doilea beneficiar al schemei, cu o sumă estimată la 16,6 miliarde de euro.
De asemenea, acest episod a evidențiat preocupările privind transparența în funcțiile publice și a generat discuții cu privire la credibilitatea guvernului român, care se află în mijlocul unor reforme necesare în cadrul Planului de Redresare și Reziliență al UE. În plus, demisia lui Moșteanu a fost comparată cu schimbările recente din conducerea apărării în alte țări NATO, cum ar fi Lituania.
