Războiul hibrid ne înconjoară fără să ne dăm seama: Importanța vocii locuitorilor din Jilava
O zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la aproximativ 15 kilometri de București, evidențiază efectele războiului hibrid, o formă de conflict fără reguli în care cetățeanul obișnuit este constant vulnerabilizat. Jilava a fost recent în centrul atenției, deoarece George Simion a obținut un scor electoral de 62% la alegerile prezidențiale din 2025. Reporterii au descoperit o stare de resemnare și neîncredere în autorități printre locuitori, care au subliniat dificultățile cotidiene și lipsa de perspective.
„Viața merge înainte. Eu mâine-poimâine mă duc la vale. Viața merge greu”, a afirmat un locuitor, descriind realitatea economică precară și provocările legate de accesul la medicamente și necesitățile de zi cu zi. Un alt locuitor a exprimat preferința pentru Călin Georgescu, crezând că acesta ar fi închis „portițele” economice, iar o femeie a menționat frica de a-și trimite copiii la război.
Discuțiile au scos la iveală o neîncredere profundă în politicieni și în sistemul de guvernare. „Ăștia de 35 de ani ne-au distrus, noi murim”, a declarat o altă locuitoare, care a subliniat că tinerii se confruntă cu un viitor sumbru. În contrast, un bărbat care l-a votat pe Nicușor Dan a declarat că „România se îndreaptă spre un viitor mai luminos”, dar a subliniat că președintele trebuie să asculte vocea poporului.
Cei mai mulți locuitori au refuzat să discute cu presa, iar unii s-au arătat iritați de teme politice. Această reacție subliniază efectele războiului hibrid, care generează o pierdere a încrederii în reprezentanții statului. Constantin Ionescu, fost consilier de stat, a subliniat că războiul hibrid afectează moralul și capacitatea de rezistență a cetățeanului obișnuit, care este constant expus atacurilor inamicului în mediul digital și nu numai.
Radu Magdin, consultant, a evidențiat că războiul hibrid se desfășoară într-o „zonă gri”, în care atacurile nu sunt evidente, iar cetățenii nu realizează că sunt sub atac. Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Oxford, a definit războiul hibrid ca o formă sofisticată de agresiune ce combină acțiuni militare și non-militare, afectând percepția publicului prin dezinformare și polarizarea societății.
„Cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid”, a subliniat Ionescu, adăugând că acest tip de conflict se duce în mințile oamenilor, manipulându-le percepțiile și slăbindu-le capacitatea de reacție. Vulnerabilitățile României, cum ar fi neîncrederea în instituții și corectitudinea justiției, sunt exploatate de inamici, inclusiv prin atacuri cibernetice și dezinformare.
În concluzie, experții consultanți susțin că România trebuie să dezvolte o capacitate de reacție clară și coerentă pentru a contracara războiul hibrid. Instituțiile statului nu pot acționa singure și este esențial ca cetățenii să fie informați și educați pentru a înțelege pericolele cu care se confruntă. Educația și gândirea critică sunt cruciale în acest context, iar o cooperare eficientă între instituții este vitală pentru a menține valorile democratice și a asigura reziliența societății.
