Rata șomajului scade la 5,9% în octombrie, dar experții avertizează: „Entuziasmul nu este justificat”
Rata șomajului în luna octombrie 2025, în formă ajustată sezonier, a coborât la 5,9%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna septembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Deși statisticile indică o ușoară îmbunătățire față de luna anterioară, economiștii subliniază că nu este momentul pentru entuziasm. Numărul șomerilor rămâne mai mare decât în octombrie 2024, iar șomajul în rândul tinerilor se menține la un nivel alarmant, cauzele fiind legate de politicile salariale, fiscalitate, educație și slăbiciunile structurale ale economiei.
Potrivit INS, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost estimat în luna octombrie 2025 la 487.300 de persoane. Aceasta reprezintă o scădere față de luna septembrie, când erau înregistrați 497.400 de șomeri, dar o creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când în octombrie 2024 erau 463.700 de persoane fără loc de muncă. Rata șomajului la bărbați a fost de 6%, în timp ce la femei a fost de 5,8%. Pentru persoanele adulte cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% (4,7% pentru bărbați și 4,5% pentru femei), această categorie reprezentând 73,5% din numărul total al șomerilor. Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) a ajuns la 26,9% în perioada iulie – septembrie 2025, ceea ce indică o problemă structurală gravă la intrarea pe piața muncii.
Economistul Radu Nechita a comentat că scăderea ratei șomajului, deși pozitivă, nu poate ascunde deteriorarea de fond a pieței muncii. El a subliniat că de la începutul lui 2025, numărul șomerilor a rămas constant peste limita de 475.000, un prag care nu a fost atins în ultimii trei ani. Nechita a explicat că modul în care a fost crescut salariul minim, prin decizie politică, fără legătură directă cu productivitatea, afectează angajații cei mai puțin calificați, în special tinerii. De asemenea, el a menționat că suprataxarea muncii part-time a agravat situația, descurajând angajările.
Nechita a corelat problemele de pe piața muncii cu criza de încredere în sistemul educațional și cu funcționarea sistemului de asistență socială. El a subliniat că neîncrederea în capacitatea educației de a forma angajați productivi, împreună cu avantajele oferite de asistența socială, distorsionează piața muncii. De asemenea, el a menționat că dificultățile economiei sunt amplificate de cheltuielile publice excesive și de noi taxe care afectează sectorul privat.
Economistul Christian Năsulea a adăugat că evoluțiile recente ale ratei șomajului trebuie privite în contextul transformărilor din structura pieței muncii. O parte din scăderea șomajului poate fi explicată prin trecerea unor persoane din zona muncii la negru în zona contractelor legale, ca urmare a activităților mai intense ale ANAF și Inspecției Muncii. De asemenea, inflația ridicată a determinat mulți români să își regândească opțiunile profesionale, acceptând locuri de muncă mai stabile sau mai bine plătite.
Nechita a subliniat rata extrem de mare a șomajului în rândul tinerilor, legând această realitate de lipsa calificărilor și impactul salariului minim. Tinerii fără experiență și abilități practice adaptate economiei moderne întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Năsulea a menționat că unele state europene au introdus excepții de la salariul minim pentru tineri, dar asemenea soluții nu au fost adoptate în România.
În ceea ce privește diferențele de gen pe piața muncii, Năsulea a afirmat că România este relativ egalitară. Deși există domenii în care sunt preferați bărbații și domenii în care sunt preferate femeile, diferența de 0,2 puncte procentuale între rata șomajului la bărbați și femei este considerată mică. Sistemul românesc de protecție socială, care oferă doi ani de concediu pentru creșterea copilului, permite angajatorilor să găsească înlocuitori fără a fi tentați să renunțe la salariatele însărcinate.
În concluzie, scăderea ratei șomajului la 5,9% în octombrie 2025 oferă un motiv de optimism superficial, dar analiza detaliată a datelor INS și a observațiilor economiștilor relevă o piață a muncii fragilă, afectată de cheltuieli publice excesive, povara fiscală crescută, incertitudine legislativă și un sistem educațional insuficient. Mesajul economiștilor este clar: cifrele nu trebuie privite izolat, iar scăderea dintr-o lună în alta reprezintă „un pic mai bine” într-un context economic tensionat și vulnerabil.
