Putin, înfruntând umbrele revoluției decembriste: „O scânteie poate aprinde o flacără”
Au trecut două secole de la prima încercare a elitelor ruse, cunoscuți sub numele de decembriști, de a pune capăt autocrației din țară. Actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin, a ignorat comemorarea acestei revolte pentru a preveni ca nemulțumirea crescândă față de războiul din Ucraina să se transforme într-o nouă revoltă. Konstantin Ciuicenko, ministrul justiției din Rusia, a declarat că „principala lecție a revoluției decembriste este că statul rus nu își poate permite să fie slab… Statul rus are valoare doar atunci când se poate apăra”.
În decembrie 1825, un grup de ofițeri, aristocrați și intelectuali au profitat de moartea țarului Alexandru I pentru a organiza o revoltă inspirată de ideile liberale din Statele Unite și Europa, precum și de exemplele de revolte anterioare. Poetul Aleksandr Odoevski a scris: „Din scânteie va izbucni o flacără (…) Din lanțuri vom făuri săbii și din nou vom reaprinde focul libertății.”
Experții consideră că actualele elite din Rusia sunt conștiente de greșelile lui Putin, care a aprobat ceea ce este cunoscut sub numele de „operațiune militară specială” în Ucraina. Războiul este acum văzut ca fiind imposibil de câștigat, dar elitele sunt legate de mâini și de picioare. În viziunea Kremlinului, rebelii decembriști sunt asemănați cu agenți străini contemporani, considerați instrumente de destabilizare a situației politice interne.
Aleksei Navalnîi, liderul opoziției, este văzut ca un decembrist modern, deși susținătorii săi afirmă că a fost ucis într-o închisoare arctică. Deși decembriștii au militat pentru abolirea iobăgiei și introducerea unei ordini constituționale, Kremlinul îi percepe ca fiind departe de interesele poporului rus.
Amintirea revoltei lui Evgheni Prigojin din iunie 2023 continuă să bântuie Rusia. Prigojin, fondatorul Grupului Wagner, a murit într-un accident de avion, incident pe care susținătorii săi îl învinovățească pe Putin. Ciuicenko a comparat monarhia de atunci cu regimul actual, afirmând că „monarhia era foarte liberală, aş spune chiar prea nobilă”.
Aleksandra Prokopenko, autoarea cărții „Complici”, susține că elita rusă a pierdut capacitatea de a influența viața politică. Singura încercare recentă de reformă politică a venit de la Dmitri Kozak, care a propus modificări înainte de a fi înlocuit în funcția de șef adjunct al Administrației Prezidențiale. Putin a transformat guvernatorii în simpli administratori și a limitat influența oligarhilor, permițându-le să profite de privatizări, cu condiția să se abțină de la politică.
Experții afirmă că majoritatea elitelor nu doresc continuarea războiului, dar competiția pentru resurse face imposibilă oprirea luptelor. Kremlinul își dă seama că, în perspectiva unei perioade postbelice, trebuie să elimine vocile critice și să marginalizeze opoziția. De aceea, Putin se concentrează pe veteranii de război și muncitorii din complexul militar-industrial, denumindu-i „noile elite rusești”.
Putin a declarat că nu îi este frică să lase soarta țării în mâinile acestora, care depind de stat pentru educația copiilor lor și sunt pregătiți să apere regimul împotriva oricărei amenințări. În incapacitatea de a influența din interior, elitele continuă să se bazeze pe intervenția străină, având ultima speranță în președintele american Donald Trump și planul său de pace pentru Ucraina.
