Viața cotidiană în Teheran afectată de atacuri aeriene
Viața de zi cu zi în Teheran este marcată de explozii, panică și incertitudine, pe fondul intensificării conflictului dintre SUA și Iran. Localnicii descriu nopți dominate de atacuri aeriene și distrugeri, în timp ce bombardamentele, care au început pe 28 februarie, vizează obiective militare și politice ale regimului, dar au lovit și zone civile.
Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, peste 1.100 de civili au fost uciși până acum, iar atacul asupra unei școli de fete din Minab arată costul uman tot mai mare al războiului. „Numărul exploziilor, distrugerile, ceea ce se întâmplă – este de necrezut”, spune Salar, un iranian din Teheran.
Intensificarea atacurilor
Capitala Iranului se confruntă cu atacuri intense de la începutul loviturilor aeriene, iar oficialii iranieni raportează că peste 160 de persoane, inclusiv copii, au fost ucise în urma atacului asupra unei școli din orașul Minab. Salar afirmă că „fiecare zi a părut o lună”, referindu-se la intensitatea atacurilor.
Un recent atac aerian a făcut ca întreaga sa casă să se cutremure, iar el a fost nevoit să lase feroneria deschisă pentru a preveni spargerea geamurilor. Regimul a întărit prezența forțelor de securitate pe străzi, iar localnicii consideră că aceasta este o reacție la disidența manifestată după moartea ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, care a fost ucis în prima serie de atacuri.
Puncte de control și restricții
„Sunt puncte de control peste tot. Le este frică de propria umbră”, spune un student de 25 de ani din Teheran. Regimul a impus restricții severe, iar prețurile produselor de bază, cum ar fi ouăle și cartofii, au crescut vertiginos. Cozile pentru benzină și pâine sunt „incredibile”, spun locuitorii. Majoritatea magazinelor sunt închise, iar unele bancomate nu funcționează, deși supermarketurile și brutăriile rămân deschise.
Impactul asupra comunicării și securității
Întreruperile de Internet îngreunează comunicarea între iranieni și cei dragi, iar mulți folosesc rețele private virtuale (VPN) pentru a accesa informații blocate de guvern. Kaveh, un locuitor din Zanjan, a descris cum cerul a fost acoperit de norii de fum de la atacuri, spunând că imaginea era „în același timp frumoasă și îngrozitoare”.
„Mă îndoiesc că vreunul dintre noi va mai fi la fel ca înainte”, afirmă Salar, adăugând că mulți oameni se simt stresați. Kaveh simte că războiul „nu se va termina atât de repede pe cât credeam”, dar își păstrează speranța pentru o schimbare în bine. „Sper că fără această «operațiune», ar fi fost ceva și mai rău. În felul acesta, măcar mai există o șansă pentru viață și pentru ziua de mâine.”
