Puncte de vedere: Jocul tăierii fără milă
După 36 de ani de la căderea comunismului, viitorul se prezintă într-o lumină controversată. Oamenii, plictisiți de liniștea și bunăstarea relativă, își îndreaptă atenția asupra aspectelor negative ale vieții cotidiene. Se pare că toate aceste nemulțumiri se transformă în dorința de a elimina cealaltă jumătate a omenirii, însă, având în vedere natura grozavă a acestei idei, este necesară găsirea unor motive concrete și a unor executori pentru aceste dorințe.
Astfel, observăm cum războaiele și pregătirile pentru conflict devin teme centrale. O propagandă intensă transformă inamicii în pericole, generând o isterie care se răspândește și își caută aliați. Această propagandă deturnează atenția publicului de la problemele intime ale individului și conduce la o represie a gândirii critice.
Viața unui om obișnuit devine astfel din ce în ce mai înstrăinată, iar singurele griji rămân legate de existența proprie. Problemele cotidiene, precum hrana, îmbrăcămintea și plata facturilor, devin priorități, în timp ce istoria umanității continuă să se repete: războaie, foamete, sărăcie, și suferințe. Istoria ne arată că, deși unii conducători sunt considerați exemple de reușită, de regulă, aceștia sunt asociați cu violența și masacrul.
Experiențele din războaiele din Vietnam, Afganistan și Irak demonstrează că, deși se știe cum începe un conflict, sfârșitul acestuia rămâne adesea imprevizibil. Războiul nu garantează libertatea sau demnitatea, ci, dimpotrivă, adesea duce la distrugerea adversarului. Această mentalitate este evidentă în conflictele interetnice, religioase și în violențele dintre grupuri.
Comportamentul uman rămâne un paradox: în colectivitate, individul devine agresiv, în timp ce în singurătate devine contemplativ și pacifist. Această dualitate sugerează că, în ciuda progreselor tehnologice și științifice, natura umană nu s-a schimbat esențial. Lumea continuă să se afle pe marginea aceleași prăpastii, unde dorința de a distruge dușmanul rămâne o constantă.
