Puncte de vedere: Cum ne afectează misterul autorităților române în privința sprijinului militar pentru Ucraina?
Aflat într-o vizită la Kiev, în data de 24 august 2025, Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării din România, s-a întâlnit cu Denis Șmîhal, ministrul Apărării din Ucraina. Cu acest prilej, Denis Șmîhal a mulțumit României pentru ajutorul oferit de la începutul invaziei militare ruse și pentru cel de-al 23-lea pachet de ajutor militar ce va fi transferat în curând Ucrainei: „Sunt sincer recunoscător pentru sprijinul neclintit al României în domenii cheie. România a oferit deja Ucrainei 22 de pachete de asistență militară, iar în curând războinicii noștri îl vor primi pe cel de-al 23-lea.”
Șmîhal a subliniat că România continuă instruirea piloților ucraineni pe aeronavele F-16 și contribuie semnificativ la formarea scutului antiaerian al Ucrainei, sugerând că cele două țări ar putea colabora în domeniul fabricării de drone și în utilizarea mecanismului european SAFE pentru proiecte comune de schimb de tehnologii, precum și pentru „lansarea producției ucrainene în România”.
Ionuț Moșteanu a discutat despre susținerea Ucrainei, dar fără a face referire la pachetul de ajutor militar. Deși, în luna iulie, recunoștea că România ajută Ucraina cu echipament și muniție, a menționat: „România ajută Ucraina și cu echipament și cu muniție. Și, până acum, a fost o decizie de a nu fi făcute publice anumite ajutoare. E o discuție pe care o vom avea între Guvern și Președinție pentru a stabili cum vom face în viitor, dacă vom spune public.”
Este paradoxal că, în afară de declarația lui Șmîhal, atât președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cât și alți oficiali ucraineni i-au mulțumit oficial lui Klaus Iohannis pentru ajutorul militar acordat. Însă, în timp ce statele din Flancul Estic (inclusiv statele baltice și Polonia) își anunță deschis sprijinul pentru Ucraina, opinia publică din România află de la oficiali ucraineni sau din clipuri video neconfirmate oficial de autoritățile române despre ajutorul militar al României.
Autoritățile române au făcut public doar faptul că România antrenează piloți ucraineni pe F-16 și că a furnizat un sistem Patriot de apărare antiaeriană și antirachetă. Cu toate acestea, au apărut numeroase imagini cu armament românesc pe frontul ucrainean, inclusiv lansatoare APR-40, blindate românești TAB-71, obuziere tractate de 152 de milimetri și muniție de la Cugir, iar autoritățile au refuzat să comenteze.
Portalul olandez de analiză a apărării, Oryx, a dezvăluit că România a trimis Ucrainei mitraliere grele de 12,7 milimetri, muniție pentru aruncătoarele de grenade AG-7 și AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 și 120 mm, precum și stații de arme telecomandate ANUBIS. Defense Express Ukraina consideră că informațiile din acest segment sunt clasificate fără motiv, având în vedere că „marcajul Cugir” pe echipamentul militar ce operează în Ucraina indică de fapt proveniența ajutorului.
În plus, se ridică întrebări cu privire la transferul de MiG-29 și T-72, care au fost dezafectate și depozitate din februarie 2022, ca parte a asistenței militare Ucrainei. În martie 2024, au fost surprinse blindate, ce păreau a fi Bradley, în tranzit prin România, iar Armata Română a confirmat că un tren cu arme a tranzitat România, dar a refuzat să dezvăluie proprietarul armelor îndreptate spre Ucraina.
Misterul autorităților române în privința ajutoarelor militare ridică întrebări cu privire la impactul asupra cetățenilor, în contextul social tensionat generat de reducerile bugetare și creșterea prețurilor. Se pune la îndoială dacă România alocă într-adevăr 3% din PIB pentru ajutorul militar destinat Ucrainei, în timp ce bugetele pentru educație și pensii sunt reduse. Această lipsă de transparență ar putea alimenta discursurile negative și furia, amplificate de fake-news-urile Rusiei.
În luna august 2025, declarația Anamariei Gavrilă, care a cerut organizarea unui referendum național pentru a decide dacă România trebuie să continue sprijinul acordat Ucrainei, subliniind nevoile cetățenilor, ar putea influența viitoarele alegeri. De asemenea, George Simion a anunțat că, dacă va ajunge președinte, România nu va mai oferi ajutoare pentru Ucraina, în timp ce Călin Georgescu a promis interzicerea continuării exporturilor de cereale ucrainene prin România și tăierea asistenței militare către Kiev.
Într-o analiză publicată de Le Monde, bazată pe datele Institutului Kiel pentru Economia Mondială, România se clasează pe locul 19 în ceea ce privește procentul din PIB alocat sprijinului pentru Ucraina, oferind până în prezent un ajutor total de 1,12 miliarde de euro, echivalent cu 0,42% din PIB, și nu cu 3% așa cum s-a sugerat anterior.
