Proteste în Iran: Manifestanții contestă regimul ayatolahilor
O clădire guvernamentală a fost atacată miercuri în sudul Iranului, după trei zile de manifestaţii împotriva costului ridicat al vieţii în mai multe oraşe din ţară. Autorităţile au avertizat asupra riscului de instrumentalizare a acestei mobilizări în scopul „destabilizării” ţării şi au promis „fermitate”. Şeful puterii judecătoreşti din oraşul Fasa, Hamed Ostovar, a declarat că „uşa de la intrare a clădirii guvernatorului provincial a fost avariată în timpul unui atac comis de mai multe persoane”, fără a preciza circumstanţele şi fără a menţiona demonstraţiile.
Fasa, un oraş cu 100.000 de locuitori situat la 780 de kilometri sud de capitala Teheran, a fost locul în care duminică a început o mobilizare lansată de comercianţi împotriva costului ridicat al vieţii, mişcare ce s-a extins apoi la cel puţin zece universităţi din ţară. Procurorul general al Republicii Islamice, Mohammad Movahedi-Azad, a declarat că înţelege organizarea de „manifestaţii paşnice” ale persoanelor care denunţă scumpirea vieţii, dar a avertizat că „orice încercare” de a le transforma „într-un instrument de nesiguranţă, de distrugere a bunurilor publice sau de punere în aplicare a scenariilor concepute în străinătate va fi inevitabil urmată de un răspuns ferm”.
Mossad, serviciul de informaţii externe israelian, a lansat un apel în limba persană pe reţeaua socială X, îndemnând protestatarii să-şi intensifice mobilizarea și afirmând că este alături de ei „pe teren”. Iranul, care a fost în război cu Israelul în iunie, acuză de mult timp inamicul că desfăşoară operaţiuni de destabilizare pe teritoriul său și că pune la cale sabotaje împotriva instalaţiilor sale nucleare.
Aceste manifestaţii spontane împotriva hiperinflaţiei şi a crizei economice au început duminică în cea mai mare piaţă de telefoane mobile din Teheran. Marţi, studenţii au manifestat în universităţile din capitală şi din mai multe oraşe iraniene, iar vicepreşedintele Universităţii din Teheran, Mohammad Reza Taghidokht, a declarat că patru studenţi au fost arestaţi marţi, dar au fost eliberaţi în timpul nopţii. Şcolile, băncile şi instituţiile publice au fost închise miercuri în aproape toată ţara, la decizia autorităţilor, care au invocat frigul şi economia de energie. Universităţile din Teheran au anunţat că toate cursurile se vor desfăşura online din cauza frigului.
Moneda naţională, rialul, a pierdut în ultimul an mai mult de o treime din valoarea sa faţă de dolar, iar hiperinflaţia de două cifre afectează deja de ani de zile puterea de cumpărare a iranienilor. Rata inflaţiei era în decembrie de 52% pe an, conform Centrului de Statistică al Iranului. Anumite produse de bază devin inaccesibile pentru o parte a populaţiei, care suferă de patru decenii din cauza sancţiunilor internaţionale împotriva Iranului.
Teama de un nou conflict cu Israelul și reinstituirea în septembrie a sancţiunilor ONU împotriva Iranului din cauza programului său nuclear sunt factori suplimentari de anxietate pentru populaţie. Un nou guvernator al Băncii Centrale, însărcinat cu frânarea inflaţiei, și-a preluat funcţia miercuri, după demisia predecesorului său.
Mişcarea de nemulţumire faţă de scumpirea vieţii este, deocamdată, incomparabilă cu mişcarea care a zguduit Iranul la sfârşitul anului 2022, după moartea lui Mahsa Amini, o tânără iraniană. Moartea sa în detenţie, după ce fusese arestată pentru că ar fi încălcat codul vestimentar, a declanşat un val de proteste, în care au murit câteva sute de persoane, inclusiv zeci de membri ai forţelor de securitate. În 2019, protestele au izbucnit în Iran după anunţarea unei creşteri semnificative a preţului benzinei, afectând aproximativ o sută de oraşe, inclusiv Teheran, și provocând zeci de morţi.
