Propunerea de desființare a impozitului minim pe veniturile de afaceri
Reprezentanții USR propun eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), care urmează să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2024. Aceștia subliniază că, în contextul economic actual, marcat de inflație, costuri ridicate la energie, restricții de creditare și instabilitate geopolitică, o astfel de taxă suplimentară este discriminatorie și lipsită de proporționalitate, fiind considerată nu doar inoportună, ci și periculoasă.
Conform Legii nr. 296/2023, impozitul minim pe cifra de afaceri se aplică contribuabililor care au înregistrat, în anul precedent, o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și al căror impozit pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Acestora li se impune să plătească impozitul pe profit la nivelul impozitului minim.
Deputatii Claudiu Năsuri și Raluca Prună, inițiatorii proiectului legislativ pentru eliminarea IMCA, atrag atenția că această măsură reprezintă una dintre cele mai radicale modificări fiscale din România în ultimele decenii. Introducerea impozitului a fost justificată ca o măsură de combatere a „optimizării fiscale” prin manipularea prețurilor de transfer, însă în realitate IMCA afectează grav companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv cele care înregistrează pierderi reale.
Analizând 1.084 de companii care au depășit pragul de 50 de milioane de euro în 2023, s-a constatat că pentru peste 69% dintre acestea, impozitul pe profit datorat este mai mic decât IMCA, ceea ce înseamnă că noul impozit funcționează ca o suprataxare. De asemenea, 148 dintre firmele analizate se aflau în pierdere în anul precedent aplicării, iar alte 90 de firme, deși profitabile, au fost împinse în pierdere din cauza introducerii IMCA. Aproape 240 de companii sunt afectate negativ de această măsură, care trebuia să vizeze doar firmele cu optimizări fiscale abuzive.
Inițiatorii proiectului subliniază că efectele acestei politici fiscale nu se limitează la cazuri individuale, ci afectează întregul ecosistem economic. Companiile nu funcționează izolat, iar introducerea dezechilibrelor majore printr-o impozitare punitivă se propagă pe lanțul de aprovizionare, afectând inclusiv întreprinderile mici și mijlocii.
Printre sectoarele cele mai afectate se numără industria auto, industria alimentară, agricultura, IT&C, industria prelucrătoare și distribuția de medicamente. Aceste industrii, cu marje mici sau reglementări stricte, se confruntă cu o povară fiscală care le-ar putea aduce în imposibilitatea de a continua operațiunile.
Proiectul mai evidențiază distorsiunile concurențiale generate de IMCA, unde două companii din același sector pot fi tratate fiscal diferit doar în funcție de cifra de afaceri. Această discrepanță afectează stimulentele economice și poate duce la fragmentarea companiilor, diminuând transparența și eficiența economiei.
Se estimează că multe dintre companiile afectate sunt cu capital românesc, iar cele cu capital străin nu au stimulente reale pentru a „exporta” profitul din România, unde impozitul pe profit este de 16%. Fără o reformă, impozitul minim pe cifra de afaceri va contribui la reducerea investițiilor, scăderea competitivității, ieșirea firmelor de pe piață și creșterea prețurilor pentru consumatori.
În concluzie, inițiatorii propun abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri, argumentând că eliminarea acestei taxe va preveni pierderea de locuri de muncă, va încuraja investițiile și va susține dezvoltarea economică sustenabilă.
